Despre mine

"Nobody can make you feel inferior without your permission." - Eleanor Roosevelt

12 martie 2011

MARGARINA, un pericol pentru sanatate

    Grăsime vegetală, dietetică, uşoară“... Acestea sînt proprietăţi care li se atribuie în reclame margarinei şi grăsimilor vegetale hidrogenate. TOTAL FALS. Prea adesea, ceea ce este prezentat ca minunat în reclamele televizate se dovedeşte a fi doar o afacere grasă pentru conturile fără fund ale marilor industriaşi. Specialiştii nutritionişti ne avertizează că margarina este mai periculoasă decât grăsimile naturale animale – untura de porc, untul. Pe termen lung, margarina determină apariţia bolilor cardiovasculare, a bolilor neurodegenerative. Atunci când sînt asimilate de către organism, aceste grăsimi hidrogenate afectează sistemul imunitar, determină o sensibilitate mai mare la infecţii, la intoxicaţii şi chiar la cancer. Margarina mai poate dezvolta şi rezistenţă la insulină, în cazul diabeticilor.
       Ce este, de fapt, margarina?
       În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, untul se găsea tot mai greu. O echipă de cercetători americani porniţi pe căpătuială a avut atunci ideea de a fabrica un produs asemănător cu untul, pornind de la unele uleiuri vegetale, precum cele de floarea-soarelui, de soia sau de rapiţă. Ei au încălzit uleiurile vegetale la 150 de grade C şi le-au adăugat hidrogen (!!!) în prezenţa unor catalizatori de nichel (!!!), ca să se întărească. A fost obţinut un produs alb, asemănător cu untul la consistenţă şi cu... plasticul (!!!) la structura moleculară. Produsul a fost denumit… margarină şi are singurul avantaj că… se poate întinde pe pâine. În timp, margarina a fost „îmbunătăţită“, citeşte otrăvită, cu coloranţi, arome şi vitamine sintetice, mai nou cu aromatizanţi artificiali, care o fac să miroasă a lapte mai tare decât laptele.
      „Hidrogenarea este un procedeu tehnologic aplicat la nivel industrial, care implică în final adăugarea de hidrogen(H2). Grăsimile vegetale devin semi-solide sau solide la temperatura camerei şi tartinabile. Grav este însă că nişte grăsimi de origine vegetală, sănătoase la început, sînt transformate astfel în grăsimi saturate artificiale. Aceste grăsimi sînt asemănătoare celor animale, dar sînt extrem de periculoase pentru sănătate… O grăsime polinesaturată – uleiul de floarea-soarelui, de exemplu – este transformată prin hidrogenare într-o grăsime saturată, apropiată de cea animală, dar obţinută în mod artificial. Lucrul acesta se răzbună, pentru că hidrogenarea artificială imprimă calităţi nutriţionale negative produsului. În procesul de hidrogenare, sînt generaţi acizi graşi TRANS, care constituie cauza bolilor cardiovasculare şi neurodegenerative. Consumul de margarină şi implicit de acizi graşi TRANS provoacă naşterea unor copii cu greutate scăzută şi cu circumferinţa mică a craniului. Femeile care alăptează trebuie să evite asemenea grăsimi, pentru că ajung în laptele matern şi apoi în organismul sugarului“, atrage atenţia prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.
      În Uniunea Europeană şi în Statele Unite ale Americii este obligatorie etichetarea nutriţională a produselor, prin evidenţierea conţinutului de grăsimi totale, din care în mod clar trebuie indicată şi cantitatea de acizi graşi TRANS.
      În România, din păcate, foarte mulţi producători îi păcălesc (ca să nu zicem că îi înşeală în mod josnic) pe consumatorii care nu au cultură nutriţională. În loc de „grăsimi vegetale hidrogenate sau parţial hidrogenate“, pe eticheta produselor comercializate în ţara noastră nu scrie decât „grăsimi vegetale“.
Efectele nefaste ale margarinei     
Aşa cum spuneam mai sus, pe termen lung, margarina provoacă apariţia bolilor cardiovasculare, a bolilor neurodegenerative. Atunci când sînt asimilate de către organism, aceste grăsimi afectează sistemul imunitar, determină o sensibilitate mai mare la infecţii, la intoxicaţii şi chiar la cancer. Margarina poate dezvolta şi rezistenţă la insulină, în cazul diabeticilor.
Când grăsimile aşa-zis vegetale din margarină sînt incorporate în membrana celulelor sistemului imunitar, ele împiedică activitatea acestora. Aceasta înseamnă că se ajunge, treptat, la o sensibilitate mai mare la infecţii, la intoxicaţii, la cancer. Nutriţioniştii spun, cu o glumă amară, că nu există mijloc mai eficient de paralizare a sistemului imunitar decât consumul de margarină şi de alimente prăjite.
     Aceleaşi grăsimi iau locul anumitor substanţe naturale care au rolul de a curăţa pereţii vaselor de sânge, ceea ce conduce, până la urmă, la sclerozarea vaselor, cu efecte nefaste pentru inimă, creier, sistemul circulator în ansamblu. De asemenea, margarina favorizează formarea de depozite de grăsime pe talie şi pe fese, determină apariţia celulitei şi solicită excesiv ficatul pentru a fi metabolizată.
    „Studii recente au dovedit că grăsimile hidrogenate care conţin acizi TRANS provoacă tulburări în metabolismul lipidelor, ceea ce se concretizează în ateroscleroză, boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale. În acest context este vorba despre acizii graşi TRANS artificiali care se găsesc în margarină. Există însă şi acizi graşi TRANS care se găsesc în grăsimile naturale – carne de vită, unt. Aceştia nu sînt atât de periculoşi ca acizii graşi TRANS artificiali“, arată prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.
    Studii ale Institutului de Sănătate al SUA arată că, de fapt, toleranţa organismului uman pentru acizi graşi TRANS artificiali este 0 (ZERO). Organismul nu suportă aceste otrăvuri.
Mai grav este că aceste grăsimi vegetale de tipul margarinei se găsesc în numeroase produse alimentare. Pentru a vă convinge de acest lucru, faceţi un test: mergeţi într-un supermarket şi citiţi etichetele alimentelor! Veţi vedea că margarina sau grăsimile vegetale hidrogenate se ascund în foarte multe produse. Începând de la maioneze şi până la unele sortimente de pâine, biscuiţi, produse de patiserie, bomboane, ciocolată, snacksuri, chipsuri sau pop-corn, toate conţin „grăsimi vegetale hidrogenate sau parţial hidrogenate“.
Cură de slăbire cu margarină?
     Exista persoane care ţin cure de slăbire şi mănânca margarină, în ideea că aceasta conţine mai puţine calorii. Acesta nu este decât o minciună sfruntată, lansată de reclamele care spun că margarina este dietetică. În realitate, cei care vor să slăbească mâncând margarină nu pierd deloc în greutate, pentru că margarina are valoare energetică mare. Margarina şi untul au acelaşi procent de calorii – 750 de calorii/100 g. De asemenea, atât margarina, cât şi untul au 82% grăsimi. Însă avantajul este de partea untului, care este un produs natural bine tolerat de către organism, pe când margarina – unul artificial, complet dăunător pentru sănătate. Margarina este, că să spunem aşa, mai periculoasă decât untul, care are 250 mg colesterol/100 g, sau slănina de porc, care are 70 mg colesterol/100 g.
„Suntem mult mai câştigaţi dacă mâncăm unt (natural) decât margarină (artificială)“, afirmă prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.
Chipsurile
    Pentru a le creşte stabilitatea, pentru a nu se altera, în chipsuri şi snacksuri sînt introduse grăsimi vegetale hidrogenate sau parţial hidrogenate (margarină). S-a demonstrat că aceste grăsimi pot determina o creştere a colesterolului chiar mai mare decât grăsimile de origine animală (untura de porc sau untul din lapte de vaca). Trebuie în mod deosebit limitat, dacă nu eliminat consumul de chipsuri şi de snacksuri în cazul copiilor şi adolescenţilor, pentru că ei sînt în creştere. Snacksurile sînt dezechilibrate nutriţional, au un conţinut ridicat de margarină, ca şi de arome şi de coloranţi artificiali, otrăvuri chimice care provoacă un dezastru pentru organism.
     Din fericire, există suficiente alimente naturale care nu numai că înlocuiesc cu succes margarina, dar şi ajută la eliminarea efectelor sale nefaste.
Recomandările medicilor
   „Într-o dietă echilibrată trebuie evitate grăsimile procesate, care au drept consecinţă creşterea riscului apariţiei cancerului şi a afecţiunilor cardiovasculare. Mai bine mâncăm grăsimi animale de tipul untului, slăninei de porc decât margarină. Untul este grăsimea animală pe care organismul uman o asimilează cel mai uşor. Este un aliment bogat în vitamine şi în minerale. Grăsimile animale de bună calitate trebuie însă consumate cu moderaţie. Acestea nu trebuie să depăşească 10% din raţia calorică zilnică. La o dietă de 2.000 de calorii pe zi putem savura două cubuleţe de unt (20 g). Per total, în dieta noastră, grăsimile nu trebuie să depăşească 20%-25%. Dacă luăm 10% din grăsimile animale, restul de 10%-15% trebuie să provină din uleiuri vegetale valoroase, cum sînt uleiurile de măsline, de soia, de rapiţă. O sursă de grăsimi valoroase este peştele. Putem mânca o dată-de două ori pe săptămână peşte gras oceanic“, precizează prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.
    Cercetătorii de la Universitatea Harvard au stabilit, într-un studiu din 1994, că oamenii care consumă grăsimi hidrogenate, care sunt conţinute în margarină, prezintă un risc dublu de a suferi un atac de cord faţă de cei care nu consumă astfel de grăsimi. Mai multe studii ample conduse de Şcoala Harvard pentru Sănătate Publică au indicat o corelaţie puternică între moartea prematură şi consumarea unor mari cantităţi de grăsimi TRANS. FDA, Institutul American pentru inimă, plămîni şi sânge, precum şi Asociaţia Americană pentru Inimă au recomandat reducerea până la eliminare a consumului de grăsimi TRANS.

 Inlocuitori naturali ai margarinei:uleiurile obţinute prin presare la rece!
1. Uleiul de floarea-soarelui presat la rece.
 Are o culoare galben închis, cu gust plăcut de nucă şi uşor vâscos. Are un conţinut ridicat de vitamina E şi un conţinut redus de acizi nesaturaţi cu triplă legătură, ceea ce îl face să-şi păstreze timp îndelungat proprietăţile. Conţinutul ridicat de lecitină favorizează procesele metabolice ale ficatului şi ale sistemului nervos, dar reglează şi evacuarea mai potrivită cu ritmul alimentar a colecistului (vezicii biliare). Cu o mare valoare nutritivă, acţionează de asemenea şi ca fluidifiant al secreţiilor şi este un uşor purgativ, cu rol emolient intestinal. Foarte indicat la prepararea salatelor, gătit, copt, prăjit. Este adesea utilizat ca ulei de masaj.
2. Uleiul de măsline presat la rece.
Proprietăţile benefice pe care le are asupra sănătăţii se datorează conţinutului ridicat de acizi graşi mononesaturaţi şi de substanţe antioxidante. Studiile au arătat că uleiul oferă protecţie împotriva bolilor de inimă, este foarte bine tolerat de stomac şi ajută la combaterea ulcerului şi a gastritei. S-a demonstrat că la oamenii care consumă aproximativ 25 ml (cam 2 linguri) de ulei de măsline în fiecare zi, timp de o săptămână, se observă o reducere considerabilă a colesterolului şi un nivel ridicat al compuşilor antioxidanţi din sânge. Cercetătorii recomandă includerea acestui ulei în dieta zilnică pentru prevenirea cancerului de colon şi pentru reducerea riscului apariţiei cancerului la sân.
3. Uleiul din seminţe de struguri presat la rece.
În urma procesului de vinificaţie, din seminţele de struguri se obţine, prin presare la rece, un ulei foarte sănătos, de culoare galben – auriu cu nuanţă verzui, cu gust plăcut, uşor dulce, aproape fără miros. Conţine substanţe minerale – zinc, cupru, seleniu , vitamina E şi procianidină. Acestea sunt cei mai puternici chelatori de radicali liberi cunoscuţi până în prezent (de 50 de ori mai puternici decât vitamina E), contribuind la creşterea imunităţii organismului şi un element important de scădere al riscului de arteroscleroze. Uleiul de sâmburi de struguri oferă de fapt celulelor vii o protecţie antioxidantă, menţinând sau restabilind în bună măsură, elasticitatea vaselor sanguine. În alimentaţie se foloseste în special la preparat salate dar şi la prăjit, fiindcă are un punct de fumegare foarte înalt.
4. Uleiul din seminţe de dovleac presat la rece.
Obţinut ca urmare a procesării la rece a seminţelor de dovleac, are o consistenţă mai vâscoasă, culoare brun – verzui şi un gust specific. Utilizarea sa din timpuri străvechi îl recomandă la preîntâmpinarea şi alinarea durerilor de vezicăa, rinichi şi prostată. Are efect demonstrat în creşterea tonusului muscular şi o acţiune pozitivă asupra terminaţiilor nervoase. Este şi un „duşman“ declarat al paraziţilor intestinali . Folosit pentru masaj, are efecte bune în tratarea durerilor de cap (migrene), spate, cârcei (crampe musculare).Utilizarea sa din timpuri străvechi îl recomandă la preîntâmpinarea şi alinarea durerilor de vezica, rinichi şi prostată.
5. Uleiul de şofrănel presat la rece.
Are o culoare galben – auriu, cu gust de cereale şi o uşoară aromă de nucă. Este foarte bogat în acizi organici cu dublă legătură ( 75 – 80 % ) şi vitamina E (46mg/100g). Se bucură în ultimii ani de o atenţie din ce în ce mai sporită datorită efectelor sale benefice în ceea ce priveşte scăderea colesterolului, prevenirea arterosclerozei şi încetinirea îmbătrânirii ca urmare a acţiunii sale de antioxidant. În alimentaţie se utilizează la prepararea salatelor la gătit, la copt, şi la prăjit.
6. Uleiul de nucă presat la rece.
Obţinut prin presarea la rece a miezului de nucă, are o culoare roşie-gălbuie , vâscozitate medie şi aromă specifică. Conţinutul bogat în minerale ca zinc, potasiu, calciu , magneziu, fosfor, sulf, fier, în vitamine A, B1, B2, C, E şi niacină îl recomandă ca un bun supliment nutritiv cu efect terapeutic. Acizii organici nesaturaţi regăsiţi în proporţie de peste 70% în conţinutul uleiului de nucă scad riscul cardio-vascular, tonifică nervos şi uşurează circulaţia sângelui. Stimulează secreţia biliară şi favorizează creşterea puterii de concentrare, în special la copii. Masajele regulate la cap previn căderea părului, iar în cazul arsurilor solare potoleşte simţitor durerile. Se recomandă la salate, prăjituri, creme. Se păstrează în recipient de sticlă închis imediat după întrebuinţare, datorită receptivităţii crescute la oxidare), în loc răcoros şi ferit de razele solare.
7. Ulei de arahide, de susan, de migdale dulci, de cătină, de in, de cânepă, etc., care ajută la scăderea colesterolului şi curăţă vasele de sânge- pentru cei cu dare de mana…
UNTUL DE LA ŢĂRANI, fabricat prin centrifugare. Se găseşte la unele raioane de brânzeturi din pieţe, la un preţ echivalent cu cel al untului procesat industrial şi la o calitate incomparabilă.
Untul românesc din magazine este în general mai bun decât cele de import, deoarece se pare că este este mai puţin procesat şi denaturat.

Niciun comentariu: