Au venit si Babele….

Cand cad Babele?
In perioada 1 – 9 martie, in traditia romaneasca se sarbatoresc zilele Babei Dochia. Aceste zile sunt schimbatoare si capricioase precum Baba Dochia. Aceste zile semnifica confruntarea dintre anul vechi si anul nou, dintre iarna si vara, dintre frig si cald, dintre sterilitate si fecunditate.

Cum ne alegem Baba?
Multi isi aleg baba in functie de ziua in care sunt nascuti. Daca ziua de nastere este in intervalul 1-9, iti alegi baba respectiva, iar daca ziua ta de nastere este compusa din doua cifre, se face suma celor doua cifre.
De exemplu, daca esti nascut pe data de 14, calculezi 1+4=5. Deci baba ta va fi pe data de 5 martie. In functie de cum va fi vremea in ziua babei nostre, ne este prezis si norocul in anul respectiv. Daca vremea va fi frumoasa, vom fi veseli si norocosi tot anul, iar daca va fi frig,  vom fi tristi si fara noroc.

Cine a fost Baba Dochia?

1 martie, prima zi a primaverii, aduce nu numai sarbatoarea Martisorului, dar si una dintre cele mai importante mituri ale traditiei romanesti: zilele Dochiei sau Babele. In jurul acestui personaj mitologic s-au nascut mai multe povesti, fiecare intruchipand-o pe Baba Dochia in mai multe ipostaze.

      Despre una dintre variante se afirma chiar ca ar sta la baza etnogenezei poporului roman. Este vorba despre mitul „Traian si Dochia". Se spune ca Dochia, fata lui Decebal ii cade draga lui Traian, cuceritorul Daciei. Urmarita de trupele lui Traian, ea se ascunde in munti impreuna cu oile ei, unde se transforma intr-o batrana cu oi cu ajutorul Maicii Domnului (sau de Zamolxis in unele surse).

       O alta legenda despre Baba Dochia este legata de o pastorita cu vreo 20 de oi transformata in stana de piatra pentru ca a sfidat intemperiile declansate de zeul Gebeleizis, stapanul stihiilor naturii la daci. Aceasta varianta ne aminteste de destinul zeitei Niobe, zeita traca, care se mandreste cu cei 7 fii si cele 7 fiice ale sale fata de zeita Hera. Drept pedeapsa Hera ii omoara copiii, iar aceasta de durere se transforma in stana de piatra.

          Altii povestesc despre Baba Dochia ca o soacra batrana, rea si cicalitoare care vrea sa scape de nora ei punand-o la tot felul de incercari imposibil de realizat. Intr-o zi o trimite la rau sa spele lana cea alba pana s-o innegri. Nereusind sa indeplineasca porunca soacrei, fata incepe sa planga si se trezeste cu doi barbati langa ea, Dumnezeu si Sf. Petru care, auzindu-i povestea, ii innegresc lana. Soacra vazand ca nora vine cu lana neagra o trimite inapoi sa faca lana la loc alba. Pe cand se chinuia fata sa albeasca lana apar iar cei dou batrani care in loc sa ii faca lana alba o trimit sa culeaga flori si fragi pe care sa i le daruiasca soacrei. Vazand florile si fragii, baba uita de lana si isi lua oile si pe fiul sau, Dragobete, sa plece la munte fiind convinsa ca a venit primavara. Se imbraca cu 9 cojoace (zilele Dochiei) de care se leapada treptat pe parcursul calatoriei. Dupa 9 zile, in urma unui inghet Baba Dochia se transforma in stana de piatra impreuna cu oile ei.

    Legenda Babelor si semnificatia lor

       In traditia romaneasca intre 1 si 9 martie se spune ca Dochia isi implineste destinul urcand muntele, impreuna cu turma sa de oi. Aceste zile sunt cunoscute ca zilele Dochiei sau Babele cand vremea este schimbatoare datorita caracterului capricios al Babei Dochia. Semnificatia povestii babei Dochia, prezentata sub forma conflictului dintre nora si soacra, se refera de fapt la confruntarea dintre anul vechi si anul nou, dintre iarna si vara, dintre frig si caldura, dintre sterilitate si fecunditate. Printre obiceiurile populare din luna Martie s-a pastrat traditia ca fiecare sa-si aleaga o Baba intre 1-9 martie. Legenda Babelor spune ca si in functie de starea vremii se prezice caracterul si norocul persoanei respective in acel an.

      Folclorul romanesc prin aceste legende si mituri devine o importanta sursa de inspiratie pentru multi prozatori si poeti. Veridicitatea legendei Babei Dochia este oferita de rocile din muntii Ceahlau, o marturie incontestabila a acestui mit romanesc.

       Prezenta si in alte zone ale tarii, legenda Babei Dochia si-a imprumutat numele unor stanci, asa cum sunt Babele din Bucegi sau Dochia de pe Ceahlau. Traditia primelor zile de primavara e pastrata cu strasnicie in Maramures, fiindca de ele se leaga destinul omului peste an. "Din 1 Martie pana in 12, Odochia coboara din munte. (In legendele din Maramures, Baba Dochia traieste, nu e condamnata sa se transforme in sloi.)

     Iti alegi o zi si-i pui nume: Marie, Ileana, cum vrei. S-apoi, cum a fi vremea in zua ceia, asa a fi si viata peste an. De-i soare, ii si bucuroasa, de-i innorat - suparata, de-i vantut rece, a fi cate-un pic de sfada". Zilele din martie, alese de fiecare, contin in ele semnificatia unui an intreg. In satul Chiuzbaia, judetul Maramures, in prima zi a primaverii, batrinii le spun nepotilor lor, povestea "Babelor". Zilele babelor au inceput joi si tin pina in 9 martie, iar de felul in care este vremea in aceasta perioada va depinde recolta de la vara.

      Batrinii din sat spun ca, dupa "babe" urmeaza zilele "mosilor", pentru ca trebuie sa aiba si ei o perioada a lor. Pentru oamenii din satele din Transilvania aniversarea primei zile a primaverii a insemnat si reamintirea babei Dochia, alungarea spiritelor rele si prezicerea felului in care va fi intregul an.