Nimic nu este ceea ce pare a fi! De sute de ani, oculte grupuri de interese religioase, politice si financiare ne manipuleaza cinic prin masinatiuni bine ticluite, sufocandu-ne intr-un enorm val de ignoranta, cu scopul de a ne impiedica sa vedem adevarul. Suntem niste sclavi, niste marionete care raspund la comanda unor rapaci papusari avizi de putere, ce traiesc in umbra. De sute de ani, lumea este condusa, de fapt, de societati secrete, corporatii transnationale si organizatii obscure si malefice. Toate marile evenimente ale trecutului – de la revolutiile politice si culturale pana la marile inventii si realizari stiintifice si chiar la cataclismele asa-zis naturale – sunt opera Lor... Acesta sa fie oare adevarul?
Raportul minoritar
Nu avem cum a raspunde la intrebarea de mai sus, nu avem pretentia de a fi detinatorii adevarului absolut (pentru a ne juca un pic in cheia in care am inceput acest articol, am putea spune ca Adevarul se afla ingropat in niste dosare groase, clasificate cu TOP SECRET si bine pazite in subteranele ascunse ale serviciilor secrete de pretutindeni. Dar nici pentru acelea nu am baga mana in foc...). Mai mult de atat, nici noi nu suntem 100% convinsi de validitatea teoriilor pe care le vom expune in zilele si saptamanile care urmeaza. Insa demersul nostru se poate dovedi un exercitiu interesant si necesar.
Pe cei sceptici, ii invitam sa se raporteze la teoriile conspiratiei precum la un raport minoritar (cu trimitere evidenta la nuvela science fiction a lui Philip K. Dick, Minority Report, din 1956, dupa care s-a realizat si celebra pelicula din 2002). In functie de subiect, de interesele sale si de contextul politic, social sau economic – realitatea poate fi decriptata si reinterpretata in nenumarate feluri. De exemplu, doi actori politici sau sociali – doi factori de decizie – care sunt confruntati cu aceeasi problema, privesc lucrurile, gasesc raspunsurile si rezolvarile in moduri ce pot ajunge a fi complet incompatibile unul cu celalalt. Este cazul marilor schisme – religioase (de exemplu, in Antichitate, din acelasi bazin cultural si geografic s-au nascut cele trei mari religii monoteiste ale lumii: iudaismul, crestinismul si islamul; precum in Evul Mediu si in Epoca Industriala, cand crestinismul s-a divizat si redivizat de cateva ori) sau politice (in ultimii 150 de ani, s-a dus un fulminant razboi ideologic intre idealul unui Stat atotputernic, autoritar si grijuliu fata de individ si societate – socialist, fascist sau comunist, si acela al unui Stat minimalist in care individul, libertatea si interesele sale au intaietate absoluta – liberal, libertarian). Fie ca vorbim de religie, fie de politica, intotdeauna, intre doua sau mai multe extreme au existat nenumarate nuante, iar la 50, 100, 200 sau mai multi de ani de la nasterea fiecareia dintre extreme, niciun analist obiectiv nu poate afirma responsabil ca una dintre ele a avut cu totul dreptate, in vreme ce cealalta a fost fundamental gresita.
Conspiratiile dovedite
In 1936, eseistul Henry Louis Menken, unul dintre cei mai mari satiristi ai jurnalismului american si acerb critic al asa-zisului stil de viata american articulat in jurul idealului de carton American Dream scria urmatoarele: "Credinta de baza a oricarui idiot este aceea ca este victima unei misterioase conspiratii indreptate impotriva drepturilor, libertatilor si idealulilor sale. Toate esecurile si ratarile de a ajunge cineva, intreaga incapacitate congenitala si prostia de a se afirma sunt puse de idiot pe seama masinatiunilor varcolacilor care se aduna pe Wall Street sau in alt asemenea barlog al infamiei". Cu toate acestea, nici macar domnul Menken nu credem ca ar fi negat faptul ca, de-a lungul istoriei, au existat numeroase conspiratii... dovedite, asupra carora niciun analist sau istoric nu mai are vreun dubiu ca ar fi avut loc, multe dintre acestea fiind recunoscute de insisi autorii lor. Iata, mai jos, o succinta lista a celor mai importante dintre ele: - in anul 44 i.Hr., un grup secret format din senatori romani care se autodenumesc Liberatores il asasineaza pe Iulius Cezar pentru a reinstaura Republica;
- in 1478 un grup de bancheri din Florenta, nobili toscani din familia Pazzi, incearca sa-i ucida pe Lorenzo si Giuliano de’ Medici, adevaratii stapani ai Toscanei, pentru a le prelua afacerile si influenta;
- in 1605, se naste Complotul Prafului de Pusca, in cadrul caruia un grup de aristocrati catolici provinciali, condusi de Guy Fawkes, doresc sa arunce in aer Parlamentul britanic pentru a asasina intreaga familie regala, dimpreuna cu aristocratia protestanta aflata la conducerea Regatului Unit;
- in 1865, presedintele american Abraham Lincoln este asasinat in cadrul unui complot-puci orchestrat de John Wilkes Booth, Lewis Powell, George Atzerodt si alti separatisti care doreau sa decapiteze intreaga conducere a SUA (Lincoln trebuia sa fie urmat in mormant de secretarul sau de stat, William H. Seward, si de vicepresedintele Andrew Johnson) pentru a instaura anarhia si a darama guvernul federal;
- din 1948 pana in 1976, CIA desfasoara operatiunea Mockingbird, prin care sute de jurnalisti americani si straini sunt manipulati cu sau fara voia lor pentru a fi urechile, dar mai ales vocea intereselor Agentiei;
- in 1945 are loc Operatiunea secreta Paperclip prin care 104 oameni de stiinta germani, crema fizicii, inventicii si ingineriei naziste, sunt extrasi din Germania si adusi in Statele Unite;
- 27 de ani mai tarziu avea loc celebrul scandal Watergate, in urma caruia presedintele SUA de atunci, Richard Nixon, este nevoit sa demisioneze;
- in sfarsit, intre 2000 si 2001, in timpul crizei electricitatii din California, uriasa companie Enron manipuleaza meschin intreaga piata energetica americana.
Scenariile alternative
Ce avem de invatat din aceasta insiruire? In primul rand, faptul cel mai evident – istoria a mustit de conspiratii; nu exista nicio epoca in care un grup sau altul de interese sa nu fi complotat pentru a-si indeplini obiectivele. Unele conspiratii au avut succes, altele nu; de asemenea, putem banui ca au existat o serie de conspiratii care au ramas secrete si despre care nu o sa aflam niciodata nimic. Daca adoptam acest punct de vedere deschis, pastrandu-ne simtul critic si fara a deveni fanatici ai conspirationismului, putem investi cu valoare de posibilitate o seama dintre evenimentele controversate care ne-au marcat istoria recenta sau mai indepartata. Bunaoara, in lumina numeroaselor conspiratii politice care au avut loc, nu avem de ce sa respingem din start ideea ca presedintele american J. F. Kennedy ar fi fost asasinat in cadrul unui complot mesterit de CIA si de Mafie – date fiind itele atat de incurcate ale acestei afaceri, argumentele pe care le avem pentru a sustine aceasta ipoteza sunt aproape egale cu cele pe care ni le ofera istoria oficiala.
Beneficiem de mai putine date certe si, prin urmare, este mai greu de crezut, de exemplu, ca un consortiu secret format dintr-o parte a marilor companii petroliere dimpreuna cu cele producatoare de masini, comploteaza tacit de peste 50 de ani pentru ca prototipul masinii electrice sa nu intre in productia de masa si, astfel, sa devina un concurent serios pentru masina clasica, care functioneaza pe baza de carburanti. Insa, dat fiind caracterul privat al acestor tipuri de afaceri patronate de moguli ce invart miliarde de dolari si afaceri transnationale, din nou, nu avem de ce sa respingem din start o astfel de ipoteza. Desigur, pentru unii, este foarte greu de crezut ca unele guverne ascund existenta extraterestrilor, ca Iisus ar fi avut un copil cu Maria Magdalena, ca uraganul Katrina si tsunami-ul din Sud-Estul Asiei au fost generate de arme geologice secrete sau ca HIV este un virus inventat in laborator.
Scenariile alternative
Ce avem de invatat din aceasta insiruire? In primul rand, faptul cel mai evident – istoria a mustit de conspiratii; nu exista nicio epoca in care un grup sau altul de interese sa nu fi complotat pentru a-si indeplini obiectivele. Unele conspiratii au avut succes, altele nu; de asemenea, putem banui ca au existat o serie de conspiratii care au ramas secrete si despre care nu o sa aflam niciodata nimic. Daca adoptam acest punct de vedere deschis, pastrandu-ne simtul critic si fara a deveni fanatici ai conspirationismului, putem investi cu valoare de posibilitate o seama dintre evenimentele controversate care ne-au marcat istoria recenta sau mai indepartata. Bunaoara, in lumina numeroaselor conspiratii politice care au avut loc, nu avem de ce sa respingem din start ideea ca presedintele american J. F. Kennedy ar fi fost asasinat in cadrul unui complot mesterit de CIA si de Mafie – date fiind itele atat de incurcate ale acestei afaceri, argumentele pe care le avem pentru a sustine aceasta ipoteza sunt aproape egale cu cele pe care ni le ofera istoria oficiala.
Beneficiem de mai putine date certe si, prin urmare, este mai greu de crezut, de exemplu, ca un consortiu secret format dintr-o parte a marilor companii petroliere dimpreuna cu cele producatoare de masini, comploteaza tacit de peste 50 de ani pentru ca prototipul masinii electrice sa nu intre in productia de masa si, astfel, sa devina un concurent serios pentru masina clasica, care functioneaza pe baza de carburanti. Insa, dat fiind caracterul privat al acestor tipuri de afaceri patronate de moguli ce invart miliarde de dolari si afaceri transnationale, din nou, nu avem de ce sa respingem din start o astfel de ipoteza. Desigur, pentru unii, este foarte greu de crezut ca unele guverne ascund existenta extraterestrilor, ca Iisus ar fi avut un copil cu Maria Magdalena, ca uraganul Katrina si tsunami-ul din Sud-Estul Asiei au fost generate de arme geologice secrete sau ca HIV este un virus inventat in laborator.
In aceste cazuri, ne confruntam cu un consistent nivel de controverse si obscurantism, prin urmare, obiectiv, in lipsa informatiilor si a dovezilor, nu putem dovedi adevarul acestor teorii; insa nici de data aceasta nu avem absolut toate datele necesare pentru a le infirma in totalitate. In cazul lor, poate ca cea mai sanatoasa abordare ar fi aceea a unor scenarii alternative care explica mai bine, mai logic, mai argumentat – sau nu (!), realitatea conturata de istoriile oficiale. Iar a crede sau nu in ele este, pana la urma, o profesiune de credinta. Fara a afirma ca sunt adevarate sau false.
Cum se naste o conspiratie?
Intr-o democratie, transparenta puterii este un deziderat ideal; practic, niciun stat nu-si tradeaza intru totul mecanismele interne care-l compun si pe baza carora functioneaza. Si chiar daca ar face-o, acestea ar fi familiare doar pentru o ingusta gama de cunoscatori, experti ai sistemului politic, guvernamental si financiar. Aceasta, insa, este situatia din prezent (si ea implica intr-o masura discutabila sau deloc companiile si agentii care joaca in domeniul privat. De transparenta statelor inca autoritare, nici nu are rost sa vorbim...). De-a lungul timpului, a avut loc o nenumarata serie de evenimente suspecte si misterioase, fapte mai mult sau mai putin dubioase, de la asasinari si revolutii la descoperiri si inventii stiintifice, care au alimentat paranoia colectiva si care, din perspectiva istoriei oficiale, nu au fost niciodata explicate pana la punctul in care sa inlature orice dubiu.
Intr-o democratie, transparenta puterii este un deziderat ideal; practic, niciun stat nu-si tradeaza intru totul mecanismele interne care-l compun si pe baza carora functioneaza. Si chiar daca ar face-o, acestea ar fi familiare doar pentru o ingusta gama de cunoscatori, experti ai sistemului politic, guvernamental si financiar. Aceasta, insa, este situatia din prezent (si ea implica intr-o masura discutabila sau deloc companiile si agentii care joaca in domeniul privat. De transparenta statelor inca autoritare, nici nu are rost sa vorbim...). De-a lungul timpului, a avut loc o nenumarata serie de evenimente suspecte si misterioase, fapte mai mult sau mai putin dubioase, de la asasinari si revolutii la descoperiri si inventii stiintifice, care au alimentat paranoia colectiva si care, din perspectiva istoriei oficiale, nu au fost niciodata explicate pana la punctul in care sa inlature orice dubiu.
Asadar, intr-o prima instanta, fie ele fabulatii sau povesti cu un sambure (ori mai multi) de adevar, teoriile conspiratiei s-au nascut pentru a suplini lipsa informatiilor si explicatiilor publice. Din perspectiva sociologica, aparitia unei teorii a conspiratiei si raspandirea adeptilor ei poate fi si un fenomen de recuperare etica: masele incearca sa produca un raspuns moral, adevarat, unei situatii pe care Statul, mass media sau alte entitati o acopera sub pres sau o bagatelizeaza intr-un mod considerat de multi profund imoral (vezi, de exemplu, numeroasele teorii ale conspiratiei care s-au nascut vizavi de Revolutia Romana din 1989).
Nu trebuie sa uitam ca, din punct de vedere psihologic, teoriile conspiratiei au o putere de persuasiune extrem de mare. Potrivit lucrarii Belief in Conspiracy Theories, publicata de catre psihologul american Ted Goertzel in 1994, daca o persoana ajunge sa creada intr-o singura teorie a conspiratiei, atunci acea persoana este inclinata sa creada si in multe dintre toate celelalte. De asemenea, in cadrul unui studiu desfasurat de catre psihologii de la Universitatea din Kent, s-a descoperit ca teoriile conspiratiei au o putere ascunsa de a influenta credintele oamenilor, fara ca macar acestia sa fie constienti de acest fapt si sa realizeze ca au devenit ei insasi conspirationisti.
Nu trebuie sa uitam ca, din punct de vedere psihologic, teoriile conspiratiei au o putere de persuasiune extrem de mare. Potrivit lucrarii Belief in Conspiracy Theories, publicata de catre psihologul american Ted Goertzel in 1994, daca o persoana ajunge sa creada intr-o singura teorie a conspiratiei, atunci acea persoana este inclinata sa creada si in multe dintre toate celelalte. De asemenea, in cadrul unui studiu desfasurat de catre psihologii de la Universitatea din Kent, s-a descoperit ca teoriile conspiratiei au o putere ascunsa de a influenta credintele oamenilor, fara ca macar acestia sa fie constienti de acest fapt si sa realizeze ca au devenit ei insasi conspirationisti.
Un alt studiu britanic, desfasurat in 2003 de Universitatea din Londra, sub indrumarea doctorului Patrick Leman, releva faptul ca intotdeauna oamenii se asteapta ca evenimentele majore sa aibe cauze majore. Dr. Leman le-a oferit celor 64 de participanti la studiu unul din patru scenarii in care un presedinte dintr-o tara fictiva era fie impuscat si ucis, fie impuscat dar supravietuia, fie supravietuia atentatului, dar murea de stop cardiac la o data ulterioara, fie supravietuia si traia fericit pana la adanci batraneti.
Concluzia studiului a fost ca toti subiectii au fost inclinati sa creada ca presedintele a murit in urma unei conspiratii si nu a fost victima unui nebun care a actionat singur sau a unui accident.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu