Despre mine

"Nobody can make you feel inferior without your permission." - Eleanor Roosevelt

01 mai 2011

Semnificatia zilei de 1 MAI


     Semnificatia originara era de celebrare a primaverii si a renasterii naturii. Sarbatoarea zilei de 1 mai provine din culturi stravechi in care, cu aceasta ocazie, erau venerati copacii si alte simboluri ale florei si faunei. In mod traditional, in aceasta zi erau adunate buchete sau cununi de flori si aveau loc dansuri ale fertilitatii in jurul unui stalp "al lunii mai".
    In perioada relativ recenta, 1 mai a devenit un prilej de sarbatorire a muncii.
   Ziua de 1 mai, ziua internationala a muncii a fost obtinuta cu mari sacrficii, in urma marilor miscari sindicale de la sfarsitul secolului XIX de catre muncitorii americani din Chicago, impreuna cu alte facilitati, precum ziua de lucru de 8 ore si numarul prestabilit de zile de concediu, ea a devenit cu adevarat importanta pentru romani in vremea regimului comunist, care a transformat-o intr-o "sarbatoare de clasa" a muncitorimii, implicit - in sarbatoare nationala.
     Deci, semnificaţia zilei de 1Mai are la bază dorinţa muncitorilor de a se reduce ziua de lucru la 8 ore. Astfel, În anul 1872, circa 100 de mii de lucrători din New York, au demonstrat, încercând să obţină acest lucru. În anul 1872, circa 100 de mii de lucrători din New York, au demonstrat, încercând să obţină acest lucru. 

    
 Data de 1 mai apare în anul 1886. George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor şi Tâmplarilor din USA a cerut introducerea unei rezoluţii care cerea ca: „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la, şi după 1 mai 1886”, sugerându-se organizaţiilor muncitoreşti respectarea acesteia.  Tot la această dată, 1 mai 1886, sute de mii de manifestanţi au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite.Cea mai mare demonstraţie a avut loc la Chicago, unde au mărşăluit 90.000 de demonstranţi. În urma protestului 35 de mii de muncitori şi-au câştigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului.  Sărbătoarea de 1 Mai vine din Statele Unite ale Americii. În anul 1889, Congresul Internaţionalei Socialiste a decretat 1 mai -”Ziua Internaţională a Muncii”, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestaţii muncitoreşti.
      Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea ţărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă. În România, această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mişcarea socialistă în 1890. În perioada regimului comunist, de 1 mai autorităţile organizau manifestaţii uriaşe pe marile bulevarde.
     Pe timpul regimului comunist, din 1945 şi până în 1989, 1 mai era sărbătorit cu mare fast. În fabrici se organizau manifestări socialiste, discursuri patriotice, se acordau medalii. Oamenii muncii, îmbrăcaţi festiv, scandau lozinci în cinstea iubiţilor conducători şi străbăteau principalele bulevarde purtând lozinci. Masa proletară suporta cu stoicism manifestările, pentru că ziua liberă se încheia cu mici şi bere.
  În anii ′80, Nicolae Ceauşescu a decis că 1 Mai trebuie sărbătorit prin muncă. Coloanele de muncitori în ţinute festive erau nevoite să scandeze lozinci şi să poarte pancarte uriaşe.
  Si naziştii au avut tentative de uzurpare a acestor tradiţii. Ziua de 1 Mai, a fost transformată într-o sărbătoare a comunităţii naţionale germane, promiţându-se construirea unui socialism naţional, în centrul căruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc. Un discurs rostit de Hitler la 1 mai 1933 este edificator în acest sens. Certurile şi neînţelegerile simbolizate de lupta de clasă se transformă acum într-un simbol al unităţii şi înălţării naţiunii. Serbările câmpeneşti, chioşcurile cu bere şi spectacolele eămăseseră ca de obicei, dar sindicatele fuseseră interzise. Organizaţiile muncitoreşti au fost înlocuite cu directive de la partidul hitlerist.
     In anul 1947, in mijlocul isteriei anticomuniste americane a razboiului rece , organizatia "Veteranii din razboaiele purtate in strainatate" a schimbat denumirea zilei de intai mai in "Ziua loialitatii" , decizie facuta oficiala de catre congresul SUA de atunci.     După 1990, importanţa propagandistică a zilei a fost minimalizată, dar oamenii se bucurau de aceast eveniment sărbătorindu-l în aer liber, la iarbă verde, la mare ori la munte, delectându-se cu mâncărurile tradiţionale: crenvurşti sau mici şi bere. Astăzi, 1 mai este un prilej de distracţie, o ieşire la iarbă verde. De 1 Mai, statiunile aflate in pline pregatiri inca pentru sezonul estival sunt luate cu asalt, pentru 2-3 zile, de mii sau chiar zeci de mii de turisti, statiunile montane sunt si ele apreciate, iar in locurile publice de agrement din orase sau din jurul acestora se aduna mult mai multi cetateni decat intr-o zi obisnuita.

     ÎN LUME
   Astăzi, Ziua Muncii în SUA nu este văzută în mod special ca o zi a organizaţiilor politice. Este mai mult asimilata grătarelor, autostrăzilor congestionate şi ca ultimul lung weekend al verii. La fel in  Australia si Elveția unde 1 mai nu este o sărbătoare oficială. In Statele Unite, dar si in Canada si Australia, ziua muncii este celebrata in alte perioade ale anului.
 In Marea Britanie, sarbatoarea de intai mai a fost legiferata in anul 1978, dar se obisnuia a fi programata in prima zi de luni a lui mai, pentru a se reduce pierderile din sectorul industrial. 
    In China, sarbatoarea muncii a fost extinsa pentru o perioada de trei zile in anii 1990. Guvernul chinez a mers chiar mai departe, transformand-o intr-o serbare de 7 zile, prin mutrea week-end-ului anterior si a celui posterior saptamanii respective in succesiunea celor 3 zile. Republica Populara Chineza a redus, insa , aceasta festivitate la numai o zi in anul 2008, zi in care au fost readuse la viata trei mari festivaluri traditionale chinezesti : Festivalui Vasului Dragon, Ziua curateniei mormintelor si Festivalul simbolurilor si superstitiilor.
     În majoritatea țărilor vest europene, ziua de 1 mai este zi liberă. 1 mai este o zi de sarbatoare in tari europene incluzand Germania, Franta, Finlanda, Polonia , Norvegia, Italia, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania si Suedia. 
De asemeni aceasta zi este celebrata in tari din America Centrala, precum Costa Rica si Panama, dar si in zona Caraibelor, incluzand Cuba. In America de Sud, ziua de 1 mai este sarbatorita in Bolivia, Argentina, Ecuador, Chile, Brazilia, Venezuela, Guyana, Peru. De asemeni, este o zi sarbatorita in Mexic, Rusia, Thailanda sau Vietnam.
  
   TRADITII DE 1 MAI
     Multe obiceiuri asociate cu ziua de 1 mai provin din festivalurile antice romane ale florilor. Acestea includ culegerea de ramuri inflorite si de flori, alegerea si incoronarea unei Regine a lunii mai, precum si dansul in jurul unui tufis, copac sau stalp cu semnificatii rituale. "Ghirlandele de mai" reprezinta o traditie straveche in occident . Ele simbolizeaza sosirea verii , si sunt purtate , de obicei , de catre copii in timp ce colinda in grupuri din casa in casa pentru a primi diverse bunatati.
   Dansul in jurul unui stalp este, de asemenea, o traditie cu radacini milenare in tari precum Suedia, Anglia si Germania. Dansatorii sunt desfasurati intr-un cerc, fiecare dintre ei tinand in maini cate o panglica colorata legata de un stalp central, numit "stalpul de mai" (maypole). Prin miscarea dansatorilor, panglicile multicolore se incruciseaza si se impletesc fie in jurul stalpului, fie intr-o retea care il inconjoara. Participantii pot apoi sa isi reconstitue in sens invers miscarile pentru a deznoda panglicile. Se presupune ca acest dans isi are originea intr-un simbolism pagan al fertlitatii de sorginte germanica.
      Adesea "stalpul lui mai' (maypole) este considerat a reprezenta un simbol falic, provenit din adorarea de catre triburile germanice a unor divinitati falice precum Freyr. Intr-o alta interpretare , acest stalp este asociat cu Yggdrasil , o axa simbolica care unea lumea subterana de cea a fiintelor vii, de taramul cerurilor dar si de alte tinuturi mitice.
   Regina lunii mai era alesa dintre cele mai frumoase fete ale unui sat, fiind apoi incoronata cu o cununa de flori si purtata pe ulite intr-o caruta impodobita cu flori, insotita de o cohorta de fete alese de ea drept companioane. Regina lunii mai este cunoscuta si sub numele de "Fecioara" , zeita primaverii , mireasa florilor, regina zanelor si stapana a florilor.Ea este un simbol al fortei naturii care razbeste pretutindeni ; intruchipeaza puritatea , dar si puterea de a invigora cresterea vegetala. Unii flocloristi au vazut in regina lunii mai o reflectare a zeitei Maia, divinitatea romana a primaverii, a dezvoltarii si inmultirii, al carei nume ar putea fi la originea denumirii lunii mai.
  Un alt obicei din Europa occidentala consta in asa-zisa "spalare a fetei cu roua de mai" , o credinta conform careia aceasta curatare rituala ar putea readuce sau reimprospata frumusetea pe fetele femeilor.
    In Croaţia, în Paklenita, într-un parc naţional fenomenal, tinerii fugiţi de acasă de 1 Mai fac alpinism. Pereţii drepţi, înalţi şi goi sunt provocarea întâiului de mai croat. Tineri echipaţi vin să provoace muntele. Fuga lor de-acasă este în fapt o piatră de încercare. Fuga asta de 1 Mai înseamnă şi o pregătire pentru ce urmează. Pare a fi ca un mic cantonament de pregătire a lunilor de vară.
   In Norvegia, exista o superstitie, provenita din perioada precrestina, legata de auzirea primului cantec din primavara al cucului. Daca pasarea isi face auzit glasul din sud, inseamna ca anul va fi bun sau imbelsugat , iar daca rasuna dinspre nord, inseamna ca anul in curs va fi unul plin de ghinioane. Din aceasta cauza , in calendarul norvegiam aceasta zi este marcata de imaginea unui cuc stand pe o ramura.
  
 ARMINDENUL - La 1 Mai, românii sărbătoresc şi „Armindenul”, simbol al vegetaţiei care proteja recoltele şi animalele. În tradiţia populară, acestei zile i se mai spune şi „ziua pelinului” sau „ziua beţivilor” şi semnifică începutul verii. Armindenul se serbează pentru rodul pământului, ca să nu bată grindina, împotriva dăunătorilor, pentru sănătatea vitelor, vinul bun, oamenii sănătoşi, prin petreceri la iarbă verde, unde se mănâncă miel şi caş şi se bea vin roşu cu pelin. Dimineaţa oamenii se spală cu rouă (de sănătate).

 
Tradiţia spune că acum se pun ramuri verzi la porţi, pentru noroc şi belşug. La casele cu fete se pun puieţi de mesteceni în faţa porţii. Armindenul simbolizează vechiul zeu al vegetaţiei care proteja recoltele şi animalele. Cu o zi înainte, se aduce din pădure o ramură verde sau un pom curăţat, iar de 1 Mai se pune în faţa casei, unde se lasă până la seceriş, când se pune în focul cu care se coace pâinea din grâul cel nou.
     În această dimineaţă se împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porţilor şi caselor, dar şi intrările în adăposturile vitelor, pentru ca oamenii şi animale, deopotrivă, să fie protejaţi de forţele distrugătoare ale spiritelor malefice.


4 comentarii:

Mircea Florescu spunea...

Foarte documentat articolul. Felicitari!

Flor de Maio spunea...

Ola Ariel,
Adorei saber um pouco mais sobre o dia de hoje e como ele é comemorado nas diversas culturas.
Muito bom!
Beijos :)

Ariel spunea...

Mircea: merci mult!

Flor de Maio:
Hi,
Thank you very much for your comment! Kisses

Darwin Bruno spunea...

Gracias por tu visita y gracias por seguirme.