1 martie, ziua MARTISORULUI

     

Dupa vechiul calendar roman, 1 Martie era prima zi din an si se celebra sarbatoarea "Matronalia" la care se desfasurau serbarile lui Marte, zeul fortelor naturii, al primaverii si al agriculturii.  An de an de 1 Martie ne recapatam speranta, optimismul, credinta in mai bine si sporul in toate. Martie este momentul in care oamenii incep sa caute primul ghiocel, ca semn al venirii primaverii cu adevarat. Acum frigul incepe sa se impleteasca cu razele soarelui, intunericul cu lumina si dupa o iarna grea cu omat mare invinge viata, primavara, soarele. Acest triumf al reinvierii si regenerarii este invocat prin Martisorul pe care-l daruim celor dragi, ca mic semn ce ne dorim sa le aduca fericire si noroc. Probabil toti stiu ca de 1 Martie daruim martisoare sau primim mici simboluri ale primaverii, martisoarele, dar probabil putini dintre noi cunosc povestea martisorului ori s-au intrebat ce simbolizeaza si de unde a pornit obiceiul ,,purtatul martisorului"...
Ce este martisorul ?

Semnificatia martisorului a ramas aceeasi de-a lungul timpului: este un simbol al primaverii,al revenirii la viata. El ne aduce optimism si credinta. Forma acestuia s-a schimbat in timp. La inceput martisorul era simbolizat printr-o moneda. Mai tarziu aparea sub forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si rosu insirate pe o ata. Acum margelele frumos colorate, ceramica si florile le-au luat locul.
Cum a aparut martisorul ?

Ei bine...iata povestea martisorului... Odata soarele coborî într-un sat, la hora, luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit si l-a rapit dintre oameni, inchizându-l într-o temnita. Lumea se intristase. Pasarile nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu îndraznea sa-l înfrunte pe zmeu. Dar într-o zi, un tânar voinic s-a hotarât sa plece sa salveze soarele. Multi dintre pamânteni l-au condus si i-au dat din puterile lor ca sa-l ajute sa-l biruie pe zmeu si sa elibereze soarele. Drumul lui a durat 3 anotimpuri: vara, toamna si iarna. A gasit castelul zmeului si au început lupta. S-au înfruntat zile întregi pâna când zmeul a fost doborât. Slabit de puteri si ranit, tânarul elibera Soarele. Acesta se ridica pe cer înveselind si bucurând lumea. A reînviat natura, oamenii s-au bucurat, dar viteazul n-a ajuns sa vada primavara. Sângele cald din rani i s-a scurs în zapada. Pe când acesta se topea, rasareau flori albe, ghioceii, vestitorii primaverii. Pâna si ultima picatura de sânge se scurse în zapada imaculata. Muri. De atunci tinerii împletesc doi ciucurasi: unul alb si unul rosu. Ei le ofera fetelor pe care le iubesc sau celor apropiati. Rosul înseamna dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului. Albul simbolizeaza sanatatea si puritatea ghiocelului, prima floare a primaverii.
Care sunt obiceiurile martisorului?

La originile martisorului a stat o moneda de aur sau de argint, dupa alte surse, la care se atasa o sfoara facuta din doua fire rasucite, una rosie si alta alba ( sau alb si negru), ce semnificau lupta vietii asupra mortii, a sanatatii impotriva bolii si care era purtata in general de persoanele sensibile (copii si fetele tinere). Exista credinta, conform careia, aceasta amuleta aducea noroc si fericire.
Primul martisor

Poate o sa radeti...dar legenda martisorului spune ca: Umbland cu oile prin padure si torcand lana din furca Baba Dochia a gasit o para, i-a facut o "borta" si a legat-o cu un fir de ata, asta se intampla intr-o zi de 1 Martie si de atunci s-a extins obiceiul. Insa despre martisor a inceput sa se vorbeasca mai tarziu, primele informatii fiind furnizate de folcloristul Simion Florea Mihai.

Obiceiuri de martisor
Este datina ca parintii sa lege la 1 martie copiilor sai cate o moneda la gat sau la mana. Scopul punerii sau legarii martisorului este de a avea noroc in decursul anului, sa fie sanatosi si curati ca argintul cu venirea primaverii si peste vara sa nu-i apuce si scuture frigurile. Punerea martisorului se face de regula in zorii zilei, pana nu rasare soarele.
Cu apa din neaua de 1 Martie se spala fetele peste tot anul pentru a fi frumoase si dragastoase
In ziua de 1 Martie se leaga la fiecare pom roditor fir rosu, ca sa faca poame multe. La luna plina se scoate banutul de la gat si se cumpara cu el cas dulce si vin rosu pentru ca fetele sa aiba culoarea casului si sa fie rumene ca vinul. Daca de 1 Martisor e vreme frumoasa atunci vom avea o primavara luminoasa.
Martisorul,  astazi.
In zilele noastre, martisorul este un simbol al primaverii care va sa vina, iar realizarea lui a devenit o adevarata opera de arta. Oamenii ofera cu multa placere de 1 Martie martisoare celor pe care ii iubesc, ca simbol al admiratiei lor, ca respect si stima speciala pentru doamne si domnisoare.
Din pacate, am ajuns sa ne temem de kitsch-uri. Si vedem uneori nejustificat kitsch-urile in orice obiect care nu ne place. Kitsch-ul este in mod obisnuit asociat copiilor de obiecte celebre (cum ar fi Turnul Eiffel in miniatura, din plastic) sau combinatiilor nefericite de materiale sau stiluri(desi e discutabil acest aspect daca ne gandim la creatiile cu totul inedite ale unor artisti, combinatii ce la inceput par neinspirate, iar mai apoi ne dam seama ca ne-am inselat).
Ce ar trebui sa fie un martisor?
Daca vreti sa faceti o bucurie cand daruiti un martisor, cautati-l! Cautati-l in asa fel incat sa insemne ceva! Stiind ca imi doream o casa a mea la un moment dat, o prietena mi-a daruit o casuta din ceramica.
Nu numai ca m-a impresionat faptul ca a avut in mintea ei un coltisor pentru nevoia mea, dar am simtit la momentul acela o puternica motivatie pentru a-mi indeplini dorinta. Si mai mult, pot spune ca este singurul martisor pe care l-am pastrat vreodata.
Aceeasi fata i-a daruit unei alte prietene un elefantel (va veti intreba "ce legatura are elefantul cu traditia martisorului?"). I-a spus ca daca mai mananca foarte mult o sa ajunga intocmai cu acel animalut. Cred ca intuiti ce s-a intamplat. Prietena mea a slabit in anul urmator vreo 10 kg. Incet si sigur. Asadar, martisorul poate imbraca mai multe forme. E nevoie doar de interes si imaginatie din partea noastra.  "Primavara este o reflexie a gradinii sufletului nostru iar martisorul este cea mai de pret floare rasarita intr-insa..."

Cum se daruiesc martisoarele?

Martisoarele sunt un dar ce se primeste sau se ofera cu mare placere in luna Martie in Romania si reprezinta un simbol al primaverii dar si al dragostei si admiratiei. El este daruit incepand cu zorii primei zile din Martie fiintelor dragi. In general acest simbol este oferit copiilor, tinerelor fete si femeilor pentru a le proteja gingasia si sensibilitatea.
Martisoarele se ofera de catre barbati tinerelor fete sau doamnelor dar pot fi oferite si de catre fete prietenelor, mamelor, bunicilor. In Moldova se practica obiceiul ca fetele sa daruiasca la randul lor martisoare barbatilor.
Este frumos ca fiecare martisor sa reprezinte persoana careia ii este daruit... sau urarea care vrea sa fie facuta. Un cosar poate transmite bunastare, trifoiul noroc sau ghiocelul poate exprima gingasia.

Cum se poarta martisorul?

La inceputurile sale martisoarele erau purtate la gat sau la mana, si erau atarnate de o cordea rosie sau de un gaitan compus din doua fire rasucite de matase alba si rosie, sau dintr-un fir de arnici rosu sau unul din bumbac alb.
In zilele noastre, martisorul se poarta o perioada de timp bine determinata si nu mai este purtat la gat ci la incheietura mainii sau prins in piept cu convingerea ca toate dorintele se vor implini.
Cum renuntam la martisoare?
Fiecare dintre noi purtam martisor de 1 Martie dar dupa cateva zile incepem sa ne intrebam cat trebuie sa-l pastram sau ce o sa facem cu el dupa ce-l dam jos?! In trecut, in Moldova si Bucovina copii si fetele purtau o moneda de aur sau argint legata la gat timp de 12 zile dupa care o prindeau in par si-o tineau astfel pana la inflorirea primul pom sau pana la sosirea berzelor. Altele agatau martisorul pe un trandafir iar cu moneda isi cumparau branza, pentru a avea o fata alba si frumoasa tot anul.
Astazi martisorul se poarta 12 zile si apoi se agata intr-un pom tanar. Daca pomului ii va merge bine atunci cu siguranta si cel ce a legat ata de martisor acolo va avea parte de un an bun, cu sanatate si succese.
Altii asteapta sosirea berzelor si arunca snurul dupa ele, zicand:"Na-ti negretele/ Si da-mi albetele!" Scoaterea martisorului, conform ritualurilor, are un scop bine intemeiat: sa marcheze astfel tranzitia dintre sfarsitul iernii si noul anotimp care incepe.

Cum a aparut acest obicei?

Descoperirile arheoloice arata ca se celebra prima zi a primaverii inca de acum 8000 de ani... Si pe vremea dacilor simbolurile primaverii erau confectionate in timpul iernii si se purtau doar dupa 1 Martie. Martisoarele erau atunci pietricele albe si rosii insirate pe o ata. Alte surse aratau ca martisoarele constau in monede care erau atarnate de fire subtiri de lana, negru cu alb. Tipul de moneda: aur, argint sau bronz indica statutul social. Ele erau purtate pentru a avea noroc si pentru a avea o vreme buna. Dacii credeau ca aceste amulete aduc fertilitate, frumusete si previn arsurile din cauza soarelui. Acestea erau purtate pana cand copacii incepeau sa infloreasca si apoi atarnate de crengile lor.

Introducere in domeniul TELEPATIEI

       Ce este telepatia ?

      Telepatia este o abilitate comuna fiintelor vii, asa cum a putut demonstra stiinta din zilele noastre. Ea poate fi pusa în evidenta numai prin exercitiu practic.

      Exista azi o adevarata “scoala” de telepatie ? Acest lucru nu se poate afirma cu certitudine. Cert este însa faptul ca exista numeroase dovezi ca fenomenul exista ca atare, se manifesta si poate fi folosit în multe scopuri : stiintifice, educationale, spirituale etc. De ce n-am crede mai degraba ca cercetarile din acest domeniu nu ne sunt accesibile sau înca nu avem metode suficiente pentru o demonstratie completa ? De ce n-am crede mai degraba ca exista unele descoperiri care sunt tinute departe de lumea obisnuita din nu stim care motive ?

     Cazurile accidentale de telepatie sunt bine cunoscute si chiar apreciate, dar ele nu sunt suficient interpretate si, pe deasupra, exista o mare confuzie care se face cu privire la acest fenomen : chiar daca trece printr-o asftel de experienta, omul este tentat sa accepte mai degraba ca a fost expus unei întâmplari mistice, o putere în afara lui s-a manifestat prin el si nu poate crede ca, de fapt, aceasta «putere» exista în el si ca ar putea beneficia din plin de avantajele ei si cu alte ocazii. Este mai comod sa interpretam asa lucrurile, decât sa încercam mai departe sa ne convingem ca însusirea este pur umana si poate fi pusa în evidenta cu un efort nu prea mare.  In analizarea cazurilor considerate la aceasta ora ca fiind manifestari ale abilitatilor telepatice exista câtiva factori comuni care nu numai ca ilustreaza existenta unei anumite energii din spatele mintii noastre, dar demonstreaza cu prisosinta ca ea exista si «lucreaza».

       Unele întâmplari care ne-au fost descrise din istorie ne vorbesc despre existenta si puterea unui “al treilea ochi” cu care omul este înzestrat, desi «vizibil» el nu exista. Studii moderne si experimente recente au verificat ca telepatia nu exista numai ca o trasatura umana, ea exista si la animale si chiar la plante. Atât animalele, cât si plantele, pot pune în evidenta unele trasaturi de « întelepciune » care ar putea fi explicate suficient de comod prin existenta unor abilitati ascunse de comunicare.

      Alaturi de clarviziune, pshihochinezie, hipnoza s.a., fenomenele telepatice sunt incluse în ceea ce cunoastem azi sub numele de parapsihologie. In parapsihologie se vorbeste astazi tot mai mult despre asa-numita «perceptie extrasensoriala». Fenomenele telepatice includ transmiterile de informatii de la o persoana la alta, fara utilizarea limbajului conventional direct, adica cuvintele scrise sau vorbite, simbolurile, expresiile etc. Persoanele care comunica telepatic pot fi în contact vizual dar, la fel de bine, se pot afla la mii de kilometri distanta una de alta. Cu alte cuvinte, acuratetea mesajului transmis prin telepatie nu depinde de distanta la care se afla cei doi subiecti, iar mesajul este transmis instantaneu.

      Prin telepatie se pot transmite informatii care se adreseaza intelectului, dar si stari sufletesti, trairi psihice, chiar si senzatii cum ar fi cea de durere. Dovezile aduse în favoarea existentei comunicarilor telepatice sunt clare si lipsite de echivoc. Este bine stiut astazi ca astronautii sunt pregatiti în zborurile lor pentru o comunicare telepatica cu corespondenti de pe Terra. De asemenea, unii aviatori, navigatori maritimi, scufundatori la mari distante, expeditionari în colturi necunoscute ale pamântului etc. sunt pregatiti în acest sens. In ultimul secol telepatia a câstigat mult teren în laboratoarele de cercetare.   

   Cine are abilitati telepatice ?

    Toti oamenii au abilitati de comunicare telepatica ! Nu începem aceasta pledoarie în mod întâmplator cu acest argument. Din start trebuie sa întelegem ca, în afara unor prejudecati, nu exista nici un alt motiv sa credem ca abilitatile pentru comunicarea mentala sunt o utopie sau doar o idee care ne place si pe care o utilizam pentru a justifica uneori reactiile complexe ale organismului uman. Mai mult, asa cum vom încerca sa demonstram mai departe, în realitate toate fiintele vii manifesta aceasta capacitate.

     Un prim argument în acest sens este cel care ne asigura ca exista un limbaj uitat al instinctelor. Cu siguranta ca psihicul uman este si ramâne în continuare un mare necunoscut si multe dintre secretele acestuia ramân înca nedeslusite, uneori, din motive obscure, chiar la modul constient. Cu toate acestea, astazi exista numeroase dovezi în sprijinul argumentului mentionat. Ele sunt prezentate fie sub forma de marturii directe sau indirecte ale unor persoane implicate în astfel de fenomene, fie facute publice prin intermediul unor rapoarte stiintifice ale unor cercetatori independenti sau grupuri de cercetatori.

     Asa cum se întâmpla cu cele mai multe dintre abilitatile cu care se poate naste un om – de exemplu : înotul, jocul de sah sau de tenis, memorarea si altele – unii au mai mult talent decât altii. Tot asa si în telepatie este posibil sa se întâmple ca anumite persoane sa fie mai abile decât altele. Dar, ce folos ca un posibil viitor mare campion de sah s-a nascut cu aceasta abilitate daca el nu si-o exercita niciodata ? Asadar, talentul trebuie descoperit, exersat si pus la încercare, tocmai pentru a-l putea pune în evidenta. O anumita abilitate poate exista în fiecare din noi, într-o oarecare stare latenta; ea nu se poate manifesta însa cu adevarat decât atunci când i se ofera ocazia de a fi pusa la lucru.

    Ca în orice limbaj sau orice forma de comunicare, si telepatia mentala poate fi învatata chiar de la cele mai mici vârste. Multe dintre experientele «accidentale» care se cunosc astazi se refera la subiecti foarte tineri, ceea ce demonstreaza ca ea poate fi asimilata independent de vârsta subiectilor. Cel mai adesea ea poate fi pusa în evidenta la fratii gemeni, dar exista numeroase alte exemple în care telepatia se manifesta si între persoane care nu au nici un grad de rudenie, ba chiar nici macar nu se cunosc. Statistica însa demonstreaza ca sunt cu mult mai dese cazurile de comunicare telepatica, voluntare sau involuntare, între subiecti care au anumite “afinitati” sentimentale, de exemplu, între cei foarte apropiati si, mai ales, între îndragostiti.

    Afinitatea indivizilor se pare ca joaca un rol foarte important în practica telepatiei. De altfel, asa cum vom vedea mai departe, s-a demonstrat ca este aproape irealizabila o comunicare telepatica între doi indivizi care, macar unul dintre ei, cel mai adesea receptorul, nu este de acord sa accepte sa «recepteze» mesajul telepatic. Cu alte cuvinte, «rautatile» nu prea pot deveni mesaje telepatice, totul depinzând de «bunavointa» celui care recepteaza aceste mesaje.

        Câteva date istorice

     In mod obisnuit, prin “telepatie” se întelege acel fenomen ciudat, foarte incitant si misterios, prin care “se transmit gânduri la distanta”. Despre întâmplari de acest gen auzim la tot pasul. Specialistii în parapsihologie, în efortul lor de clasificare si definire, nu se îndeparteaza prea mult de aceasta perceptie comuna a termenului de telepatie, chiar si atunci când folosesc în propriile definitii, notiuni si termeni cu încarcatura strict stiintifica. Totodata exista o destul de mare varietate a definitiilor date în decursul timpului telepatiei, pentru care s-au folosit si se folosesc uneori si alti termeni: criptestezie, sugestie ideatoare la distanta, telestezie, biocomunicatie, transmisiune perceptuala la distanta, radiocomunicatie biologica, transfer de informatie biologica etc.

     Creatorul termenului de “telepatie” este Frederic W. H. Myers, care a combinat doua cuvinte din limba greaca : tele (departe) si pathos (simtire). Nu exista înca o definitie general acceptata a telepatiei (asa cum nu exista nici pentru alti termeni din parapsihologie), ci încercari de definitii care variaza, mai mult sau mai putin, de la un autor la altul.

     Telepatia poate fi considerata ca fiind o forma de comunicare, un transfer informational între doi subiecti aflati la distanta.

    Istoria îndepartata ne aduce unele marturii care sustin ca în Egipt si în Mesopotamia, cu circa 4000 ani î.C., se stia despre existenta unor manifestari telepatice. Astfel, sunt prezentate fapte si întâmplari în care nu era nevoie ca lucrurile sa fie privite direct, asa cum apar ele ochiului uman, ci puteau fi privite doar cu « mintea ». Mintea are puterea de a revela multe lucruri, un obiect ascuns poate fi gasit numai cu mintea, si în acest sens Cartea Cartilor, dar si multe alte surse istorice, sunt pline de astfel de marturii.

       De pilda, în Grecia anilor 340 î.C. se spunea ca se putea vedea moartea fratelui într-un vis. Aceste lucruri au fost confirmate mai târziu; în plus, chiar si ziua visului coincidea cu ziua mortii fratelui într-o batalie în afara granitelor imperiului.

     In Biblie exista numeroase alte exemple de comunicare telepatica. Cel mai adesea ele se petrec sau dau impresia ca se petrec sub actiunea visului. Dumnezeu nu poate, se pare, comunica direct cu pamântenii, decât telepatic. El transmite, e adevarat - destul de rar, anumite mesaje, de fapt anumite dispozitii care trebuie urmate cu strictete pentru a se îndeplini dorintele acestora.

            Unele cercetari statistice recente apreciaza ca :

·         68% dintre experientele telepatice se petrec între fratii gemeni

·         13% între frati si surori nascuti la distante mai mici de 5 ani

·         9% între frati si surori nascuti la distante mai mari de 5 ani

·         6% între alte categorii de rudenii (mama(tata)-fiu/fiica), bunic(a)-nepot(ata) etc.

·         3% între cupluri (sot-sotie, cercuri de prieteni, cu mai mare pondere între prietenii apropiati ca vârste) etc.

·         sub 1% dintre experiente arata ca telepatia se petrece între prietenii cu distante de vârste mai mari, între straini si chiar între necunoscuti.

Dosarele ROSWELL si teoria conspiratiei

       In istoria raportarilor de OZN-uri, nici un caz nu a mai starnit atitea controverse si o mediatizare la nivel global, asa cum s-a intamplat in cazul ultramediatizatul „incident Roswell““, cand un posibil obiect zburator neidentificat s-ar fi prabusit in localitatea Roswell, New Mexico, in iulie - 1947.

      Fapte si presupuneri

      Noapte tarzie a unui inceput de iulie, anul 1947. W. W. Mac Brazel, un fermier din Roswell, New Mexico, merge sa verifice daca turma sa de oi este in regula, insa gaseste ceva mult mai interesant: ramasitele unui obiect zburator neidentificat, care va genera, incepind din aceeasi zi, un fenomen ce va intra in cultura populara worldwide sub numele de „incidentul Roswell“. A doua zi, seriful George Wilcox, considerind ca strania intimplare raportata ii depaseste competenta, duce citeva ramasite spre analiza la baza din Roswell, unde maiorul Jesse Marcel le catalogheaza ca apartinind nu unui aerostat, ci unui... obiect zburator neidentificat. Dupa citeva zile de la ipoteticul incident, cotidianul „Roswell Daily Record“ din 8 iulie 1947 pune drept cap de pagina „Captura unui disc zburator“, articol care va duce la declansarea unei adevarate vilve mediatice.

Tot pe 8 iulie 1947, RAAF-ul (Roswell Army Air Field) da publicitatii un comunicat de presa prin care statuteaza faptul ca personalul diviziei 509 Bomb Group a descoperit un „disc zburator prabusit“, comunicat care stirneste instantaneu atentia mass-media. Insa, la putin timp dupa vestea-bomba, in cursul aceleiasi zile, Comandamentul General al Air Force 8 (Aeronautica) retrage comunicatul initial, spunind ca, de fapt, era vorba de un banal balon de cercetare meteo, conceput si manipulat in mare secret. Succesiv, e organizata o conferinta de presa, in care sint expuse fragmente ale obiectului prabusit, care par sa confirme ipoteza unui balon de cercetare meteo.
        Evenimentul e apoi dat uitarii, pina in 1978, cind ufologul Stanton T. Friedman (n.r., primul civil care a investigat cazul Roswell) il intervieveaza pe maiorul Jesse Marcel, direct implicat in stringerea ramasitelor obiectului prabusit in 1947, si care isi exprima convingerea ca armata si Pentagonul au musamalizat descoperirea unui obiect zburator neidentificat. De asemenea, ufologi renumiti confirma faptul ca intre 2 iunie si 3 iulie 1947 ar fi avut loc evenimente cu caracter extraterestru, atit in Roswell, cit si in Corona, California, evenimente care ar fi culminat cu prabusirea vehiculului spatial neidentificat. Ulterior apar si alte marturii ale unor agenti guvernamentali care aduc in scena noi informatii, precum si detalii care tin de intimidarea martorilor directi, pentru a nu revela „adevarul“. In 1989, totul culmineaza cu marturia lui Glenn Dennis, fost medic specializat pe necropsii, care sustine ca autopsiile extraterestilor de la Roswell au fost facute chiar intr-o baza militara din localitate. In urma acestor explozii de informatii mai mult sau mai putin dorite, autoritatile demareaza si ele o noua ancheta, iar Oficiul Air Force e indemnat sa conduca o investigatie interna.

 Noile investigatii sint structurate in doua rapoarte, unul dat publicitatii in 1995, care afirma ca materialul recuperat din obiectul prabusit nu era altceva decit restul unui proiect guvernamental secret, denumit Proiectul Mogul. Al doilea raport, din 1997, statuta faptul ca declaratiile care faceau referire la corpurile unor extraterestri nu erau altceva decit produsul unor amintiri alterate ale militarilor participanti la operatiune, dar si al colectarii/ recuperarii unor asa-numite „antropomorphic dummies“, prezente si in alte programe militare, precum Proiectul High Dive, din 1950, care era destinat testarii parasutelor de inalta altitudine si care folosea aceste „antropomorphic dummies“ regasibile, de asemenea, si in Proiectul Excelsior, din 1959-1960.

    Teoria conspiratiei – contradictii si controverse

De-a lungul anilor, au existat numeroase semnalari ale locuitorilor din Roswell referitoare la activitatile aeronauticii si FBI-ului (n.r., Biroul Federal de Investigatii) in zona. Unii dintre locuitori au afirmat in publicatiile vremii ca de multe ori personalul aeronauticii cara „epave“ si corpuri neinsufletite in camioane ale FBI-ului, afirmatii care au fost intotdeauna dezmintite de Guvernul SUA. Isteria UFO incepuse sa cuprinda intreg Roswellul: de la declaratii de tipul celei facute de sotii Wilmot, care afirmau ca aproximativ cu o luna inaintea incidentului observasera un obiect stralucitor pe drumul principal din localitate, la evenimente mult mai stranii, de tipul unor transmisiuni radiofonice anterioare incidentului Roswell, mai precis din 3 iunie, in cadrul carora a fost lansata in eter o stire in care se afirma ca in ferma unui anume Foster fusese gasit un obiect zburator neidentificat, informatie care, in mod straniu si cu totul inexplicabil, a determinat FBI-ul sa intrerupa in acea zi programele tuturor radiourilor din Roswell si Corona.
        De asemenea, contradictii apar si in marturiile fermierului care descoperise presupusul OZN. Astfel, timp de o saptamina, Brazel a fost interogat de cei din aeronautica, iar dupa ce a fost lasat liber, a negat tot ceea ce afirmase inainte legat de descoperirea OZN-ului. Asemenea dezmintiri au mai fost prezente si in cazul altor persoane care initial se declarasera martori directi la eveniment si sustineau ca era vorba nu de un balon de cercetare meteorologica si care, in urma dezmintirii oficiale a Guvernului si a interogatorilor, au incetat sa mai vorbeasca cu media locala si sa afirme ceea ce sustinusera initial. Succesiv, armata a subscris declaratiei oficiale a Guvernului, care statuta faptul ca afirmatiile martorilor directi nu erau fondate, declaratie care a fost preluata si de autoritatile civile. Generalul Roger M. Ramey a declarat in mai multe rinduri ca nu era vorba decit de un simplu balon meteorologic, in acest sens aducind pina si poze ale maiorului Jesse Marcel, care fusese fotografiat tinind in mina ramasite ale unui balon, fotografii considerate, insa, de o buna parte a ufologilor, drept regizate.
    Teoria conspiratiei e sustinuta si de ufologi, care sustin ca, mai mult, ar mai fi existat un caz asemanator, perfect musamalizat si total necunoscut opiniei publice, in 30 iunie 1947, cind F. Kaufmann, sub-oficial al unui poligon de aeronautica, ar fi fost trimis impreuna cu o echipa la marginea unui piriu, unde s-ar fi aflat prabusita o alta nava spatiala neidentificata, de forma triunghiulara, linga care s-ar fi gasit alte cinci corpuri extraterestre neinsufletite. O alta dovada adusa de ufologi e o copie a telegramei din iulie 1947, adresata de FBI lui J. Edgar Hoover (pe atunci directorul Biroului Federal), in care ii era indicata acestuia descoperirea unui obiect de origine necunoscuta si a componentelor sale, definite drept „necunoscute pe Pamint“.

     De asemenea, Stanton T. Friedman, celebrul ufolog care a stirnit vilva mediatica in jurul cazului Roswell la o distanta de 30 de ani, sustine ca, in 1947, in Roswell s-a prabusit un obiect spatial cu propulsie electrodinamica, desprins dintr-o nava-mama, iar prabusirea o atribuie, cel mai probabil, unei furtuni. Conform teoriei sale, nava provenea din Zeta Reticuli, un sistem binar situat la aproximativ 39 de ani lumina fata de Pamint, in constelatia Reticulum. Friedman mai sustine ca Guvernul american e in posesia obiectului spatial prabusit, dar si a corpurilor prezente in el. In aceeasi suita de declaratii se incadreaza si cea din noiembrie 2005 a unei surse anonime, un membru al unei ramuri speciale a Defense Intelligence Agency (DIA), care a declasificat informatii despre un presupus Proiect Serpo, guvernamental, care atesta, mai mult sau mai putin, faptul ca in Roswell s-ar fi prabusit nu una, ci doua nave si ca ar fi existat chiar si un supravietuitor, care ar fi trait inca 5 ani, pina in 1952.
       Declaratia a fost negata de structurile guvernamentale ale SUA. Alti sustinatori ai teoriei conspiratiei intaresc afirmatiile lui Friedman prin invocarea unor documente care formeaza un veritabil „cod de legi extrem“ al FBI, dar si al Guvernului, prin care se statuteaza clar faptul ca, in cazul in care ar fi descoperita prezenta unor forme de viata nepamintene, Guvernul si Biroul Federal nu vor face public acest fapt, invocind motivul plauzibil al crearii unei isterii generale, la nivel global, asemanatoare isteriei locale create in 1938 de transmisiunea radiofonica „Razboiul Lumilor“, a lui Orson Wells, care anunta o invazie extraterestra.

    

    Autopsii UFO, Proiectul Mogul si elementul 115

Isteria UFO merge si dincolo de simplele declaratii: in anul 1991, un producator din Londra, Ray Santilli, afirma ca a intrat in posesia unor bobine de pelicula cinematografica in care aparea unul dintre extraterestrii prabusiti la Roswell, in 1947. Santilli declara ca, in timp ce cauta una dintre inregistrarile video ale lui Elvis Presley, un fost cameraman american, Jack Barnett (n.r., pseudonim), ii vinduse fragmente de pelicula pe care era reprezentata autopsia facuta de doi medici unui ipotetic extraterestru.
     Pelicula, in alb-negru, prezinta numeroase taieturi si nu are sonor, insa Santilli o cumpara si o duce in Italia, unde, in 1994, e difuzata pentru prima data, in cadrul programului „RAI Misteri“. Pelicula incinge spiritele si in ziua de azi, insa in urma unor numeroase studii facute asupra fotogramelor si a locatiei presupusului laborator, expertii au ajuns la concluzia ca filmarea e un fals. Argumentele invocate au fost telefoanele, prizele electrice si alte detalii care apar in fotograme si care sint anacronice unui presupus an 1947. Cu toate acestea, filmarea inca se bucura de un real succes in rindul amatorilor de senzatii UFO, circulind in mai multe variante pe site-urile de upload video.
     O alta teorie sustinuta de ufologi, dar infirmata de fapte concrete, vizeaza proiectul Mogul. Proiectul Mogul, potrivit documentatiei si arhivelor, a existat, fiind un proiect top-secret al US Army Air Forces, care includea baloane de cercetare meteorologica de inalta altitudine, al caror scop principal era detectarea undelor de sunet generate de turbulenta ridicarii aerului cald din testele cu rachete balistice sau cu bombe atomice sovietice. Proiectul a durat din 1947 pina in 1948 si a fost conceput de dr. Maurice Ewing.

 Controlul constant si polietilena din care erau fabricate au fost principalele inovatii aduse de Proiectul Mogul, care a fost derulat cu succes timp de 1 an, dar, fiind foarte scump, a fost inlocuit cu detectoare seismice, care erau mai ieftine si mai usor de manevrat. Insa, desi Proiectul Mogul a existat, sustinatorii teoriei conspiratiei nu accepta varianta prabusirii unui balon care facea parte din acest program. De asemenea, o alta controversa e prezenta si in ceea ce priveste valul de mister din jurul ultra-mediatizatei „Area 51“. Conform teoriei conspiratiei, toate ramasitele navei extraterestre, dar si corpurile neinsufletite gasite, au fost duse in cele din urma la baza militara din Wright Patterson, iar apoi transferate in mult mai celebra „Area 51“, o baza militara care, din acel moment, s-a bucurat de o notorietate de nivel mondial. „Area 51“ e, de fapt, o parte dintr-o vasta zona militara americana operativa (Nellis Air Force Base) si situata la aproximativ 150 de mile de Las Vegas, in sudul statului Nevada. Ca o curiozitate, numele ei oficial e necunoscut, de regula fiind indicata ca Groom Lake Air Force Facility sau, pur si simplu, ca Groom Lake. Abia in 1997 Guvernul a declasificat existenta „Ariei 51“. In cultura UFO, se presupune ca „Area 51“ ar adaposti ramasitele tuturor trupurilor si navelor de origine nepaminteana (inclusiv cele de la Roswell), precum si laboratoare si centre in care se incearca reproducerea acestor sisteme tehnologice UFO. 
    De numele „Area 51“ e legat si numele lui Bob Lazar, care, intr-un interviu din noiembrie 1989, realizat de reporterul de investigatie George Knapp, a sustinut ca din 1988 si pina in 1989 a lucrat in „Area 51“ ca fizician intr-o zona denumita S-4 (Sectorul 4), care, potrivit marturiei lui, servea drept locatie militara secreta pentru studiul navelor din afara atmosferei Pamintului. In cadrul interviului, acesta a declarat ca a vazut noua OZN-uri diferite, oferind si detalii despre modul lor de propulsie, pe care, potrivit spuselor sale, era insarcinat sa il studieze. Interesant e faptul ca Lazar a marturisit tot timpul ca i-au fost aratate documente federale care descriau si originea locativa a fiintelor gasite pe acele nave: Zeta Reticuli, marturia lui venind sa sprijine, fara voie, teoria ufologului Stanton T. Friedman, care sustinuse cu mult timp inainte de declaratia lui Lazar aceeasi locatie. Referitor la propulsia vehiculelor, Lazar a invocat elementul atomic denumit 115 (ununpentium). Argumentele contra au venit pe fondul imposibilitatii umane de a produce acest element. Insa, in 2004, o echipa de cercetatori rusi si americani a reusit sa produca elementul 115 ca izotop instabil, confirmind existenta atomului descris de Lazar.

      Majestic 12 si pareri oficiale discordante

  O alta neregula rezida in investigatiile aceluiasi ufolog Friedman, care au dus pina si la obtinerea celebrelor documente Majestic 12, nume de cod al unei grupari secrete de cercetatori, lideri militari si oficiali guvernamentali, care se presupune ca a fost fondata in 1947, in urma unui decret al presedintelui Harry S. Truman. Scopul gruparii era de a investiga activitatea UFO, ca urmare a incidentului Roswell. Aceasta grupare e un alt punct important al teoriei conspiratiei, insa, potrivit unor documente care au iesit la iveala in 1984, se pare ca aceasta grupare a existat, desi existenta i-a fost mereu negata de FBI si celelalte structuri guvernamentale, care au declarat ca acele documente erau falsuri. In 1985, alt document datat 1954 si care mentiona grupul Majestic 12 a iesit la suprafata in Arhivele Nationale, insa autenticitatea sa a fost din nou subiect de disputa. Documentele Majestic 12 contin diagrame si inregistrari ale unor teste pe OZN-uri, precum si declaratii ale presedintelui referitoare la incidentul Roswell.
        Declaratia retrasa a fermierului Brazel e contestata de ufologi, care, de aceasta data, se afla de aceeasi parte a baricadei cu autoritatile, care sustin ca acesta nu a fost intimidat pentru a-si retrage declaratia. Numerosi martori l-au descris ca fiind tot timpul in custodie militara, insa altii l-au descris ca fiind, de fapt, in „custodie media“, mai precis, a jurnalistului W. E. Whitmore, care se pare ca l-ar fi manipulat pentru a-si retrage declaratia initiala, pentru ca, mai apoi, aceasta sa ramina un „scoop“ (lovitura de presa) doar pentru ziarul sau.
          De oricare parte a baricadei s-ar afla adevarul, Roswell ramine un mit, chiar si pentru specialisti sau doar nume sonore ale peisajului mediatic, care sustin declasificarea dosarelor Roswell. Astfel, in octombrie 2002, John Podesta, seful de staff al fostului presedinte Clinton, a declarat ca „e timpul ca Guvernul sa declasifice dosarele si sa le dea cercetatorilor date care sa le permita sa certifice adevarata natura a acestui fenomen“. Chiar si fostul presedinte Bill Clinton, intr-un interviu din 2005, a sustinut necesitatea declasificarii dosarelor, in a caror natura extraterestra a sustinut ca nu crede, dar a tinut sa precizeze ca, in cazul in care adevarul ar fi altul, atunci nu ar fi cu siguranta primul presedinte american mintit de aparatele de stat. Pe de alta parte, Karl Pflock, renumit cercetator UFO, spune ca „Roswell e un caz clasic de triumf al cantitatii asupra calitatii.
           Avocatii prabusirii extraterestrilor... pur si simplu etaleaza tot ceea ce le-ar putea sustine punctul de vedere in cutia pe care scrie «Dovezi» si spun «Vezi? Uita-te la toate astea... Trebuie sa avem dreptate!». Nu tin seama de contradictii. Nu tin seama de suportul supuselor. Nu tin seama de imensele absurditati“. La rindul lui, Karl Korff sugereaza ca exista interese bine definite pentru care e promovata ideea extraterestrilor de la Roswell si ca actualii cercetatori nu sint competenti: „Industria UFO e formata din oameni care sint interesati sa profite de credibilitatea altora, mai ales a publicului care si plateste ca sa vada unele lucruri. Sa nu ne amagim: Mitul Roswell a fost o foarte buna afacere pentru gruparile UFO, publicatii, Hollywood, pentru orasul Roswell, media si ufologie, in general. Numarul celor care fac apel la stiinta si cercetare e din ce in ce mai mic“.
        De asemenea, William L. Moore, autorul primei carti despre Roswell, „The Roswell Incident“, spune: „Dupa o examinare indelungata a faptelor petrecute la Roswell nu mai sint de parere ca explicatia extraterestra e cea mai buna pentru acest eveniment“. Pe de alta parte, Charles Ziegler contesta faptul ca Roswell e doar o simpla balada cu aura de legenda fantastica, teoria sa spunind ca Roswell e mai degraba un mit modern, in sens narativ, transmis initial prin „storytellers“ („povestitori“), iar apoi modelat de media si alti actori interesati de dezvoltarea evenimentului. Petter Jennings e si el de aceeassi parere, sustinind ca Roswell „e un caz de mit modern, fara nici o urma de proba incontestabila“.

 Afacere profitabila, mit modern, cultura UFO, balon meteo, musamalizare guvernamentala – de oricare parte a baricadei s-ar afla adevarul, „incidentul Roswell“ continua sa fascineze specialistii si opinia publica, raminind unul dintre cele mai importante mituri planetare in materie de ufologie si de teorie a conspiratiei.

                                                  

Secretul longevitatii

         Din cele mai vechi timpuri omenirea a cautat secretul "tineretii fara de batranete si vietii fara de moarte", de cele mai multe ori confundand nemurirea cu longevitatea. Nemurirea in plan fizic este imposibil de atins, organismul uman, ca si toate celelalte sisteme materializate in plan fizic, supunandu-se legii universale a ciclicitatii - formare, dezvoltare, dezintegrare. Putem insa trai mai mult ?

    In antichitate, cei mai multi cautatori ai secretului longevitatii au incercat sa il gaseasca in tot felul de sisteme materiale mai mult sau mai putin vii, considerandu-le un fel de "magazii" ale esentei vietii umane, bazandu-se pe ipoteze derivate din crezul ca tot ce ne inconjoara in aceasta lume se constituie ca o anexa harazita sprijinului dezvoltarii noastre. Astfel s-au incercat diverse elixire din plante, preparate dupa niste retete foarte complicate, pulberi de cristale, aliaje de metale sau alte preparate ale chimistilor, etc. A fost omis un singur sistem: propriul organism. Mari maestri spirituali au descoperit ca secretul longevitatii se gaseste in noi insine.

        Organismul uman este un sistem complex constituit din trei elemente majore: materie fizica, energie si inteligenta. Inteligenta concreta, cu alte cuvinte ratiunea, ia nastere din interactiunea primelor doua elemente, si sre rol definitoriu ca factor perceptiv, decizional si coordonator al actiunilor noastre cotidiene, ea fiind deci elementul prin care vom reusi armonizarea dintre materie si energie, si conservarea acestora. Prin intermediul ratiunii si a atributelor ei (perceptie, decizie, coordonare) se poate realiza controlul asupra proceselor ce au loc la diferite nivele ale elementelor materie si energie, iar prin mecanisme de autodeterminare se poate realiza si autocontrolul proceselor ce au loc la diferite nivele ale elementului inteligenta. Transpunerea in practica al enunturilor de mai sus - care constituie de fapt intregul secret al longevitatii - se face etapizat, ulterior etapele capatand caracter permanent, altfel spus, ele devin un mod de viata. Conservarea energiei si materiei urmareste mentinerea organismului in perfecta stare de sanatate si vitalitate, si este precedata de o prealabila purificare obtinuta prin mijloace clasice.

          Postul este cea mai eficienta metoda de purificare a sangelui, a organelor si a tuturor tesuturilor din organism. Cele doua posturi anuale de mai lunga durata (de Pasti si de Craciun) pe langa implicatia spirituala au si o importanta fiziologica, cele doua momente marcand totodata si trecerea de la un tip de dieta la altul, cand, eliminarea toxinelor specifice acumulate devine necesara. Posturile saptamanale au rol de mentinere a starii de curatenie a organismului. Clismele purifica organismul de toxinele ce se acumuleaza in intestin ca urmare a digestiei, prevenind imprastierea lor in organism. Este deosebit de benefica, in special pentru un organism bolnav.

     Alimentatia reprezinta unul dintre cei mai importanti factori de care depinde obtinerea longevitatii. Epoca moderna in care traim a afectat destul de serios calitatea alimentelor prin impactul pe care acestea il au asupra starii de sanatate a organismului. Conservantii, stabilizatorii, colorantii, aromatizantii si alti aditivi alimentari constituie elemente pentru care organismul nu detine cai metabolice specifice, ele imprumutandu-le, in cazurile fericite, cu o cheltuiala energetica insemnata sau, mai grav, acumulandu-se in organism. In ambele cazuri, rezultatul este acelasi: organismul sufera, energia se consuma si materia imbatraneste. Pe langa calitatea elementelor, o deosebita importanta prezinta atat modul de asociere cu proteine sau consumul de fructe imediat dupa o masa copioasa sau supraalimentatia genereaza o digestie incompleta care are ca rezultat aparitia unor subprodusi toxici, daunatori organismului.

         Tutunul, alcoolul, cafeaua, ceaiul negru sunt alimente deosebit de nocive asupra organismului, multe dintre efectele nedorite pe care le produc fiind ireversibile. Daunatoare sunt si bauturile acidulate, inclusiv apa minerala acidulata, consumate in mod frecvent, acestea destabilizand echilibrul acido-bazic din organism, privandu-l totodata si de unele elemente (calciu, magneziu, fier, etc.). Un efect asemanator il produce si zaharul rafinat.

       Mediul inconjurator prezinta importanta prin calitatea aerului si natura campurilor electromagnetice predominante. Aerul intens poluat, pe langa efectele directe ale noxelor, afecteaza conservarea energiei organismului datorita faptului ca este lipsit de ioni negativi, acestia reprezentand aportul energetic atmosferic. Betonul armat din constructii modifica radiatia telurica, creand noduri suplimentare daunatoare in timp. Retelele de inalta tensiune, transformatoarele, emitatoarele si alte surse artificiale de campuri electromagnetice (telefoane mobile, pagere) inhiba functiile epifizei, hipofizei si alte zone din creier, afectand imunitatea prin dezechilibrarea sistemelor energetice ale organismului.

         Starea emotionala sta la baza mentinerii echilibrului energetic intern al organismului. Reactiile emotionale necontrolate si stresul afecteaza sever vitalitatea si imunitatea, dezorganizeaza energiile interne, ceea ce are ca rezultat aparitia afectiunilor organice de natura nervoasa. In mod voluntar, prin autocontrol mental se pot rezolva problemele emotionale.

         Sexualitatea este o mare consumatoare de energie datorita naturii ei creatoare. Momentul conceptiei este insotit de o deplasare de energie dinspre genitori spre noul organism ce va rezulta, aceasta energie avand rol de suport pana la dobandirea de catre fat a propriilor sisteme energetice. In urma raporturilor care nu au ca rezultat conceptia, energia mobilizata de catre parteneri se pierde, ducand la imbatranirea sexuala prematura a persoanelor care practica sexul in mod excesiv. Metodele de practicare a sexului cu conservarea energiei pot fi realizate doar in cadrul cuplurilor constante si nu au intotdeauna rezultatul scontat.

          Exercitiile fizice au o deosebita importanta in mentinerea vitalitatii organismului stimuland circulatia sangvina si energetica, intensificand procesele de respiratie si de curatire a tesuturilor si armonizeaza functiile sistemului nervos si a celui endocrin. Sunt recomandate exercitiile usoare, ritmice, corelate cu o respiratie profunda, controlata.

            Armonizarea materiei cu energia este considerata ca element cheie in longevitate, armonia fiind generatoare de liniste interioara, de multumire de sine, satisfactie si bucurie - elemente necesare unei bune circulatii energetice intr-un organism sanatos. Un pas important in atingerea si conservarea armoniei este dobandirea claritatii mentale, elementul atat de necesar pentru dobandirea disciplinei in modul de viata. Totodata, claritatea mentala imbunatateste perceptia senzoriala si conceptia mentala bazata pe perceptie, promoveaza stapanirea mentala necesara cultivarii echilibrului emotional. Armonia dintre materia fizica si energie se concretizeaza in viata cotidiana printr-un comportament moderat guvernat de starea de calm mental, un program riguros de alimentatie si odihna, eliberat de orice excese, o mentalitate clara bazata pe intelepciune, incredere de sine si nu in ultimul rand respect.   

      Acesta este secretul longevitatii.

Antidotul bolilor iernii: PORTOCALELE

     Rezultatele celor mai noi cercetari referitoare la actiunea vindecatoare a portocalelor relanseaza „minunea portocalie“ la rangul de remediu aproape universal.
Putina istorie
Portocalul (Citrus aurantium var. dulcia) este un arbore originar din sud-estul Asiei. Dupa unii cercetatori, el ar proveni, alaturi de lamai, din enigmatica Indie, unde ar fi fost domesticit cu peste 5000 de ani in urma. Altii considera ca tara de origine a portocalului ar fi China, unde a fost mai intai folosit ca planta medicinala si aromatica, si abia mai tarziu ca aliment. In Europa occidentala cultura portocalului este de data relativ recenta, el fiind cultivat abia dupa anul 1600 pe scara mai larga in Spania, in Italia si in sudul Frantei.

      In zilele noastre, portocalul este intalnit in practic toate zonele cu clima tropicala si subtropicala din lume, fiind unul dintre cele mai raspandite fructe de pe planeta. Productia anuala de portocale este estimata in prezent la mai bine de douazeci si cinci de milioane de tone anual, adica vreo patru kilograme pentru fiecare locuitor al planetei, insa estimarile tin cont doar de declaratiile oficiale ale marilor producatori, in realitate productia de portocale fiind mult mai mare.
     Preparatele medicinale din portocale si mandarine sunt specialitatea chinezilor, care folosesc pentru acestea soiurile cu fructe amare, mai salbatice si necomestibile, un fel de portocale padurete, ca sa zicem asa. Si nu doar fructele au proprietati medicinale. Din flori se extrage uleiul numit neroli, cu efecte calmante si sedative, iar din frunze si din mugurii tineri se extrage un alt ulei, denumit „petit grain“, cu efecte de stimulare endocrina. Prin distilare, se obtin din coaja portocalelor alte doua produse valoroase - uleiul volatil si apa de portocal, folosita in parfumerie si pentru prepararea unor mancaruri si sucuri dietetice delicioase. Fructul proaspat este cunoscut in medicina chineza ca „zhi shi“ si se spune despre el ca elimina flatulenta, tulburarile intestinale, stimuleaza eliminarea toxinelor.
O colectie de substante active

Portocala este alcatuita in proportie de peste 90% din apa, la care se adauga zaharurile usor asimilabile si o serie de acizi organici (care-i dau gustul acrisor), precum si o lista impresionanta de vitamine si de oligoelemente. Dintre vitamine, le mentionam pe cele din complexul B, vitamina A si vitamina C, care nu sunt continute in proportii foarte mari in portocale, in comparatie cu alte legume sau cereale, dar in schimb au o proprietate extrem de importanta: sunt foarte usor de asimilat de catre organismul uman. Si, ca o curiozitate, merita sa mai mentionam un lucru: in fructele necoapte ale portocalului se gaseste si o substanta cu efecte.... anticonceptionale.
Stratul de coaja alba al portocalelor este amar si contine asa-numitele flavonoide, substante cu efecte terapeutice remarcabile asupra organismului, care, intre altele, stimuleaza activitatea vezicii biliare si a pancreasului, combat febra, amplifica imunitatea, distrug unele bacterii. In fine, stratul de coaja portocalie al fructului contine un ulei volatil, care este responsabil de mireasma atat de placuta a portocalelor si care are, si el, proprietati medicinale deosebite, pe care le vom detalia mai tarziu. Fara exagerare, avem de a face cu o intreaga farmacie intr-un fruct, farmacie pe care trebuie sa invatam sa o intrebuintam:

Remedii din portocale.

 Fructul ca atare

Se consuma dupa decojire, prin care insa nu trebuie indepartat prea mult din pielita alba. Desi nu este foarte agreabila la vedere si la gust, este foarte sanatoasa pentru organism. Contrar parerilor unor specialisti, se pare ca nu exista un moment anume al zilei pentru a consuma portocalele. Studii recente arata ca ele sunt la fel de digeste si inainte si dupa masa si nu au vreun efect negativ, nici consumate intre mesele principale de peste zi. Doza zilnica de portocale pentru a obtine efecte terapeutice este de minim un kilogram, iar o cura de portocale este bine sa nu dureze mai mult de 3 saptamani, cu 7-10 zile de pauza, dupa care se poate relua.
Sucul proaspat

Se obtine prin simpla stoarcere, facuta fie cu clasicul dispozitiv manual, fie cu cel electric. Pentru a avea efecte terapeutice maxime, sucul de portocale trebuie consumat proaspat, stors cu cel mult 2 ore inainte de a fi baut - daca se pastreaza la temperatura camerei - si cu 18 ore inainte de a fi baut - daca se pastreaza la frigider. Pentru efect maxim se administreaza pe stomacul gol, cu 15 minute inainte de masa.
Decoctul de portocala

 Patru portocale cu tot cu coaja se spala foarte bine si apoi se taie marunt, punandu-se la macerat in jumatate de litru de apa, de seara pana dimineata, cand se filtreaza. Maceratul obtinut se pune deoparte, iar portocalele se pun la fiert in alti 500 ml de apa, lasandu-se sa clocoteasca la foc mic, vreme de 3-5 minute, dupa care se lasa la racit la temperatura camerei si se strecoara. Din preparatul amarui-acrisor care rezulta din combinarea celor doua extracte se beau 2-3 pahare pe parcursul unei zile, in cure de 2-6 saptamani.
Uleiul de coaja de portocala
Se obtine doar pe cale industriala, prin distilare sau prin presare, si se gaseste in farmaciile si in magazinele naturiste. Inainte de a-l administra intern, intrebati farmacistul daca este pentru uz medicinal, intrucat exista multe produse sintetice sau semisintetice, cu miros identic cu cel al portocalei, care sunt folosite pentru aromatizari si sunt extrem de toxice luate intern. Se administreaza cate 4-6 picaturi de ulei de portocal, de trei ori pe zi, cu miere, in cure de 3-6 saptamani, cu 2 saptamani de pauza.
Tratamentul preventiv si curativ cu portocale

Agentii anticancerosi din portocale se pare ca actioneaza cel mai eficient atunci cand se consuma fructul proaspat.
Litiaza renala (pietrele la rinichi) - in editia din 26 octombrie 2006 a revistei „Clinical Journal of the American Society of Nephrology“ se spune: „Un pahar de suc de portocale pe zi previne formarea sau refacerea pietrelor la rinichi“. Oxalatii si uratii sunt dizolvati efectiv de catre acidul citric si alte substante continute in portocala, care este mai eficienta in acest sens decat suratele ei lamaile, mandarinele sau grepfruitul. Persoanele care au eliminat pe cale naturala sau chirurgicala calculi renali este bine sa consume zilnic o jumatate sau un litru de suc de portocale, in cure de 7 zile, cu alte 7 zile de pauza.
Constipatia - un remediu simplu impotriva acesteia este consumarea a 2-3 portocale inainte de fiecare masa, pentru accelerarea tranzitului intestinal si pentru stimularea activitatii enzimatice la nivelul intestinului. Suplimentar, se poate bea intre mese cate un pahar de decoct de portocale, care imbunatateste si peristaltismul tubului digestiv, fiind indicat in constipatia atona.
Indigestia - un „truc“ foarte la indemana si care nu o data si-a dovedit eficienta este consumarea dupa masa, in locul desertului, a 1-2 portocale acrisoare, care vor fi un excelent catalizator al digestiei. Mecanismul prin care se stimuleaza digestia nu este deocamdata clarificat, multe teorii (mai ales ale unor curente naturiste) spunand ca fructele consumate dupa masa mai degraba „incurca“ stomacul plin. Ei bine, portocalele nu respecta deloc regulile, si chiar au efect puternic de stimulare a secretiilor gastro-intestinale, salvandu-i pe cei cu probleme de digestie.
Avitaminoza - portocalele sunt mult mai eficiente in efectul lor de crestere a concentratiei de vitamine din sange decat legumele. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de un grup de medici olandezi, asupra unui grup de copii anemici, cu varste cuprinse intre 7 si 11 ani. Chiar daca vitamina A, vitamina C si vitaminele din complexul B sunt intr-o concentratie nu foarte mare in portocale, criteriul principal in utilizarea terapeutica a acestor fructe este faptul ca substantele nutritive din ele sunt absorbite cu o mult mai mare eficienta decat cele din legume. Mai ales pe timpul iernii, consumarea a 3-4 portocale pe zi este extrem de benefica pentru organism, compensand deficitul de vitamine si combatand eficient si alte probleme conexe, cum ar fi anemia, astenia, lipsa de tonus fizic si psihic etc.
Ischemia cardiaca, ateroscleroza - un studiu facut in California arata ca simplul consum al unui pahar de suc de portocale pe zi reduce riscul infarctului cu cca. 25%, in vreme ce sucul altor fructe si legume il reduce doar in proportii variind intre 2 si 19%. S-a demonstrat ca sucul de portocale are efecte de crestere a asa-numitului colesterol „bun“ - HDL, simultan cu scaderea celui „rau“ - LDL. Pectinele din citrice sunt fibre alimentare foarte valoroase pentru activitatea cardiaca, pe langa faptul ca regleaza colesterolul si normalizeaza nivelul glucozei din sange, ajuta si la imbunatatirea irigarii cu sange a muschiului cardiac. Citricele sunt bogate si in acid folic natural (deficitar, de exemplu, in dieta nord americanilor si a vest europenilor), ceea ce reduce riscul aparitiei aritmiei cardiace, a aterosclerozei si a ischemiei cardiace.
Prevenirea cancerului. Este cunoscut faptul ca cei care folosesc dieta mediteraneana au o incidenta mult mai scazuta a cancerului de san, de plamani, de pancreas, de colon, de rect. Or, citricele reprezinta un ingredient important al dietei mediteraneene. Pornind de la aceste observatii, cercetatorii au descoperit numeroase substante anticancerigene in portocale si in citrice, care au confirmat observatiile ce tin de dieta mediteraneana. S-a constatat ca exista o proportie inversa intre consumul de vitamina C, existenta in cantitati insemnate in lamai si in portocale, si aparitia cancerului de stomac, de esofag si al cavitatii bucale. Tot vitamina C are efecte de protectie contra actiunii nocive a unor chimicale cancerigene cum sunt nitrozaminele.
Agentii anticancerosi din portocale se pare ca actioneaza cel mai eficient atunci cand se consuma fructul proaspat, iar nu extractele mai mult sau mai putin „naturale“ din citrice. Concluzia este simpla: consumati macar 1-2 portocale pe zi, pentru a tine la distanta boala secolului.
Tromboflebita - se consuma zilnic cate 750 ml de suc proaspat de portocale, amestecat cu lichidul obtinut prin macerarea cojilor de la patru portocale, in 250 ml apa calduta, vreme de 4-6 ore. Acest preparat are puternice efecte antiinflamatoare venoase si previne formarea trombilor, ajutand la dizolvarea celor existenti. O cura dureaza zece zile si va fi urmata de minimum 7 zile de pauza, dupa care se poate relua.
Infectiile gripale - se bea 3 zile la rand cate un litru de suc proaspat stors de portocale, in reprize. Remediul este si mai eficient daca se pune in el si coaja rasa de la 1-2 lamai. Sucul de portocale are efecte antiinfectioase, stimuleaza imunitatea prin concetratia mare de vitamina C. De asemenea, amelioreaza anumite simptome ale gripei cum ar fi durerile de cap, durerile musculare, senzatia de vertij, astenia.
Dureri de cap - se consuma un litru de decoct de portocale pe parcursul zilei. Acest preparat amar-acrisor stimuleaza varsarea bilei in duoden, fiind eficient in combaterea migrenelor biliare. De asemenea, imbunatateste irigarea cu sange a creierului si actioneaza direct la nivelul sistemului nervos central, reducand senzatia de durere.

Precautii la tratamentul cu portocale

Pentru preparatele in care se recomanda folosirea cojii de portocale este bine sa va asigurati ca acestea nu au fost tratate chimic, in scopul conservarii sau pentru colorarea lor. De regula, substantele chimice de pe coaja portocalelor sunt lipicioase si lasa pe un servetel urme rosietic-portocalii, iar in cazul substantelor de conservare, e posibil ca acestea sa fie galbui-cenusii. Directivele UE cer ca pe ambalajul fructelor sa se scrie explicit daca au fost sau nu tratate chimic si daca da, cu ce substante, insa deocamdata aceste directive nu sunt puse in practica de catre majoritatea comerciantilor din Romania. Daca aveti dubii asupra „curateniei“ cojilor, atunci este mai bine sa nu le folositi.
Contraindicatii In cazul reumaticilor, portocalele nu se vor consuma in cantitati mari, deoarece natura acida a sucului acestora poate sa accentueze simptomele artritei.
Uleiul volatil de coaja de portocale

Are o foarte intensa actiune asupra glandelor endocrine, asupra sistemului nervos si al celui imunitar. Studii recente arata ca limonenul, principalul constituent al acestui ulei volatil, blocheaza chiar dezvoltarea tumorilor canceroase, fiind o speranta in tratamentul bolii in stadii avansate. Iata cateva utilizari terapeutice verificate:
Insomnie - se ingereaza 3-6 picaturi de ulei de portocal amestecate cu o lingura de miere de tei, cu 30 de minute inainte de culcare. Nu are neaparat un efect somnifer puternic (uleiul de flori de portocal este mai eficient), dar ne ajuta sa avem un somn odihnitor, cu vise placute, dandu-ne o stare de limpezire la trezire.
Stres, hipertensiune - se iau cate cinci picaturi de ulei de portocal, de 3 ori pe zi, cu un sfert de ora inainte de masa. Tratamentul dureaza vreme de 45 de zile si are efecte reglatoare asupra activitatii sistemului nervos si cardiovascular.
Raceala si gripa - se beau zilnic 3-4 pahare de suc proaspat de portocale, in care se pun cate 1-2 picaturi de ulei volatil de portocal. Studii facute in 1995 arata ca doar inspirarea aromei de portocale mareste imunitatea, diminueaza durerea de cap si senzatia de vertij. Apoi, s-a demonstrat ca uleiul de portocal amplifica imunitatea si scurteaza timpul de vindecare al virozelor.
Depresie - se iau de 4 ori pe zi cate 3 picaturi de ulei de portocal, intr-o lingurita de miere. Este un preparat care stimuleaza bland sistemul nervos central, inducand o stare de vioiciune, de tonus emotional si mental.

Emotiile negative prelungesc bolile

   De abia in secolul 21 am gasit dovezi pentru ce zicea filosoful Lucius Seneca in urma cu 2000 de ani: "Sa vrei sa fii vindecat este inceputul vindecarii."

    Doctorul Patrick McCarthy, co-director al spitalului Northwestern Memorial, ne explica ce vroia Seneca sa spuna de fapt: "Prin chirurgie putem vindeca problemele de inima, si cam atat" spune el. "Pacientii ar putea in continuare suferi de depresie si stres care le-ar face mai mult rau la inima decat o boala".

"In urma cu 20 de ani, daca ii sugerai cuiva sa se duca la o clinica de psihologie, acela s-ar fi opus cu siguranta" spune McCarthy. "Astazi insa este mult mai imbratisata aceasta metoda. Oamenii realizeaza ca depresia este o parte a bolii".

       Dolores Rogalski, o femeie in varsta de 57 de ani din St. Joseph, Michigan, a trecut printr-o operatie de transplant de cord pentru ca avea probleme grave de stres; dupa 4 luni in care a trecut printr-un divort, o operatie la plamani, internarea fiicei sale, moartea unui prieten apropiat si a mamei sale vitrege. Tratamentul doamnei Rogalski s-a bazat pe sedinte terapeutice Lebowitz, directorul de medicina complementara, pentru a se vindeca de stres. "Oamenii incearca sa prezica sau sa controleze mediul in care traiesc", spune Lebowitz, "si cand problemele se aduna, rezulta anxietatea: ei tind sa sa concentreze la toate lucrurile care nu sunt asa cum erau planuite".

         Inainte de transplant, Lebowitz a invatat-o pe Rogalski exercitii de relaxare a corpului si a mintii. A inceput cu respiratii lente si adanci si a continuat apoi cu relaxarea fiecarui muschi din corp. Faptul ca a invatat aceste exercitii au ajutat-o sa isi concentreze gandurile asupra unor elemente care o faceau sa se simta in siguranta si capabila de vindecare. "Nu mai sunt deloc ceea ce eram inainte" spune Rogalski. "Mi-am acceptat divortul. Am acceptat toate lucrurile din viata mea fata de care nu puteam face nimic. Mi-am aranjat lucrurile in functie de importanta lor si am privit problemele din toate perspectivele. Acesta este elementul cheie…"

Stresul cronic

      Cand oamenii de stiinta vorbesc despre stres se refera la stresul cronic care dureaza cel putin 2 saptamani, nu la numeroasele varietati de depresie sau frustrare care le experimenteaza oricine zi de zi.  
         Bruce McEwen, neuroendocrinolog la Universitatea Rockefeller, a descoperit faptul ca acest tip de stres poate modifica configuratia nervoasa a creierului in mod daunator. Cercetarile sale arata ca hormonii eliminati de stres pot activa un raspuns daunator care se intoarce la creier si il afecteaza in zonele care coordoneaza presiunea sangelui, ritmul cardiac, activitatea intestinala, memoria, frica si anxietatea. "Se pare ca circuitele in partea cognitiva a creierului sunt foarte sensibile la stres, si de abia am inceput sa ne dam seama de consecintele grave pe care acest lucru l-ar putea avea la o persoana" spune McEwen. Caracteristica principala a stresului cronic si a depresiei se numeste "sindromul bolii". "Te simti ca si cum ai avea gripa sau ai fi racit" spune McEwan. "Te simti total lipsit de energie, vezi lucrurile in ceata si nu iti dai seama de ce se intampla in jurul tau. Te simti bolnav din punct de vedere fizic si de fapt nu esti. Toate acestea se datoreaza hormonilor eliminati de creier care trimit un raspuns daunator organismului ".  "Inima si celelalte organe sunt practic coordonate in totalitate de la sistemul nervos central" spune Dr. Michael Jones, director al sectiei de boli gastrointestinale si neurologice ale spitalului Northwestern Memorial.

    Ruptura s-a produs, spune el, inca din epoca Iluminismului din secolul 18, cand oamenii de stiinta au decis sa studieze anatomia corpului uman iar Descartes a fost unul dintre promotorii acestui curent. "Asta s-a intamplat deasemenea si in perioada Inchizitiei" , spune Jones, si Biserica Catolica a subliniat: "Rene, este o idee magnifica dar vreau sa tii minte faptul ca mintea si sufletul apartin lui Dumnezeu si Bisericii Catolice."

Puterea creierului in vindecare

      Dualismul minte-corp a fost deasemenea o idee de afaceri eficienta : daca te simti bolnav, eu am antidotul. Dar acest lucru neglija capacitatea de vindecare naturala si potentiala putere distructiva a creierului, spune Jones. Efectul gandului asupra corpului a fost intotdeauna vizibil in diferite ipostaze: O situatie stresanta produce o senzatie de fluturi in stomac, acesta fiind unul din organele cele mai predispuse la boli provocate de stresul cronic. Hrana pe care o savurezi nu va fi la fel de bine digerata daca este intrerupta de un telefon de la FISC care te anunta ca iti vor fi majorate taxele pe care trebuie sa le platesti.

       Nu conteaza motivul stresului. Ceea ce conteaza este ca trebuie sa opresti acest lucru.

"Spitalul nostru detine ultimele versiuni de medicamente impotriva bolilor neurologice si analgezice viscerale", spune Jones. "Detinem toata aparatura necesara, dar nimic din ceea ce avem nu poate face mare lucru atunci cand stresul cronic s-a instalat". Dar in momentul in care vorbesti cu oamenii si te implici in viata lor privata si ii inveti sa priveasca problema in ansamblu, deja ei se simt mai bine.

In urma cu 3 ani cand Seth Knocke avea 16 ani, tanarul suferea de greturi puternice dupa ce manca. A consultat mai multi doctori insa in zadar si in final a ajuns la Jones, care mai intai a incercat aparatura sa sofisticata. Medicamentele impotriva greturilor n-au avut nici un efect. Apoi, Jones l-a tratat cu andidepresive pentru a-i relaxa muschii netezi ai sistemului digestiv. Aceasta metoda a functionat timp de 8 luni dupa care greturile au revenit cu aceeasi intensitate ca si inainte.

          Atunci Jones s-a hotarat sa apeleze la un psiholog Laurie Keefer, acum membru deplin al echipei de la Nortwestern. Jones si-a dat seama ca probleme lui Knocke au inceput datorita unui virus stomacal care ii provoca greturi cand manca. Chiar si dupa ce virusul a fost eliminat, mintea sa elibera substante chimice care ii produceau greata oricand consuma alimente.

         Pentru a stopa acest ciclu, Keefer a incercat sa-l trateze pe Knocke prin autohipnoza, proces in care pacientul ramane constient dar relaxat ca si cum ar fi gata sa adoarma, pregatind astfel creierul sa accepte informatii ce aveau sa disocieze mancarea de greata. Concentrandu-se asupra unei imagini luminate dintr-o camera intunecata, Knocke il asculta pe Keefer care ii spunea sa-si imagineze ca se afunda intr-un nor fin ca apoi sa cada intr-o barca ce plutea pe un lac linistit. Band apa racoritoare din lac, Knocke isi imagina cum aceasta ii trece prin esofag si mai apoi in stomac unde ii vindeca orice urma de greata.

Dupa 5 sedinte, senzatia de greata i-a disparut. De cate ori aceasta ameninta sa revina, el apela la autohipnoza, racorindu-si stomacul cu o sorbitura de apa racoroasa. Acum, "boboc" la Colegiul Beloit, el planuieste sa devina psiholog, inspirat fiind de propria sa experienta in vindecarea bolilor prin autohipnoza.

           "Ei spuneau despre creierul meu ca era ca hardul unui computer", spune Knocke. "Ceea ce s-a stocat in memoria lui era senzatia de greata. Tot ceea ce trebuiau ei sa faca era sa "formateze" aceasta senzatie si eu voi fi OK". Iritarile stomacului sunt motivul principal pentru care oamenii apeleaza la gastroenterologi. De cand terapia prin medicina alopata s-a dovedit a fi ineficienta pentru aceste boli, un numar impresionant de fiziologi considera astazi ca mai intai trebuie tratat creierul pentru ca mai apoi sa poata fi tratata boala in sine.

          Un studiu recent al cercetatorilor Universitatii din Manchester, a descoperit ca la sfarsitul unui an, atat psihoterapia cat si antidepresivele erau mai eficiente in reducerea simptomelor bolii si imbunatatirea calitatii vietii decat metodele clasice. Mai mult decat atat, psihoterapia s-a dovedit a fi cea mai ieftina metoda, cu 22% mai putin decat antidepresivele si cu 41%mai putin decat terapia standard.
       Selma Holme a adoptat o dieta de reducere a stresului in timp ce se trata de cancer uterin, in urma cu 2 ani. Dupa ce l-a ingrijit 14 ani pe sotul ei, Jack, care sufera de Parkinson, ea avea imunitatea foarte scazuta.Holme a folosit mai intai tehnica prin care isi ghida imaginatia catre relaxare si mai apoi a folosit autohipnoza. Acum un an a inceput tratamentul cu acupunctura ca si tehnica utilizata in programul de reducere a stresului utilizat de Loyola. Nu a durat mult timp pana cand sotul ei si-a dat seama ca nu este la fel de tensionata ca inainte, apoi fiica ei a remarcat cat de bine se inteleg parintii ei."Am mai multa energie. Sunt optimista", spune Holme, care acum s-a vindecat de cancer dupa ce a folosit radioterapia.

Stresul, Anxietatea si Depresia necesita tratament.

Evident, medicina complementara nu poate inlocui vaccinurile, medicamentele, chirurgia sau alte tehnici ale medicinei alopate si nimeni nu stie exact cat de eficienta este. Dar se observa un acord general in comunitatea medicala, ca stresul, anxietatea si depresia dauneaza sanatatii si trebuiesc tratate.

        In 1995, cercetatorii Janice Kiecolt-Glaser si sotul ei Romanld Glaser de la Ohio State University, au publicat un studiu inovator, care arata ca persoanelor care isi ingrijesc rudele bolnave de Alzheimer, o sarcina de altfel foarte stresanta, le sunt micsorate cu 24% sansele de vindecare a ranilor superficiale ale pielii spre deosebire de persoanele de aceeasi varsta si situatie economica similara care insa nu au aceste obligatii. Acest studiu a fost urmat de un altul care arata ca vindecarea ranilor la studentii care urmeaza sa sustina un examen, dureaza cu 40% mai mult decat la studentii care asteapta vacanta de vara.

      Stresul face ravagii prin cortizonul eliberat, acesta fiind un hormon de stres, si prin adrenalina eliminata, spune Glaser, directorul sectiei de Cercetare in medicina complementara. Acesti hormoni cauzeaza pierderea echilibrului hematiilor, schimbarea functiei lor si dereglarea sistemului imunitar. Celulele imunitare incep sa elimine proteine inflamatorii care daca sunt eliminate in cantitati mici pot grabi vindecarea dar, produse in exces distrug tesuturi in intreg organismul crescand riscul aparitiei cancerului, a bolilor cardiovasculare, osteoporozelor si diabetului.

         "Cand Jan si eu am inceput sa lucram impreuna, nu credeam ca vom ajunge la aceasta concluzie" Glaser spune, referindu-se la impactul stresului asupra bolilor si asupra vindecarii. "Ei bine, o sa studiem problema si daca nu vom gasi remediul ne vom opri. Iata-ne dupa 20 de ani de cercetari asidue, inca mai muncim in acest domeniu, fiindca evident merita." De fapt, schimbam principiile medicale, spune el."Medicii vor incepe prin a intreba pacientii ce se intampla in vietile lor atunci cand intampina probleme legate de boli infectioase sau cancere,boli metabolice, diabet sau obezitate.Pentru ca acum stim motivul care afecteaza vietile lor si motivul producerii acestor boli."

        Primul indiciu,descoperit inca din anii 1900,de catre Walter Cannon de la Harvard, arata ca stresul nu este doar o mare neplacere,dar poate nimici organele interne.El a descoperit ca in orice moment de timp,cand oamenii se simt amenintati,corpul reactioneaza neplacut prin cresterea presiunii sangelui, a batailor inimii, prin crearea de contracturi musculare si prin respiratie ingreunata.

60 de ani mai tarziu,in acelasi laborator, al lui Cannon,Dr. Herbert Benson a descoperit antidotul stresului:" relaxarea".

Reactia de Relaxare

In timpul cercetarilor sale, Benson a banuit dispretul colegilor sai de la Harvard, asa ca,activitatea sa se desfasura noaptea, cand putea sa aduca pacienti care practicau meditatia transcedentala. El a descoperit ca doar prin simpla gandire, acestia pot transforma functiunile corpului. Respiratia scadea cu 25%, consumul de oxigen scadea cu 17%, tensiunea arteriala scadea iar bataile inimii erau mai reduse. Si nu numai meditatia reduce stresul. Cercetarile ulterioare aratau ca respiratia profunda, relaxarea progresiva a muschilor, hipnoza, imaginatia ghidata, rugaciunea si alte tehnici pot imbunatati reactia de relaxare a corpului.

      "Prin extinderea practicii de relaxare a organismului, care s-a dovedit a fi o practica eficienta, orice boala care a fost cauzata sau s-a inrautatit datorita stresului, a fost combatuta", spune Benson- profesor de medicina la Institutul Medical Harvard." Am descoperit ca aceasta practica este de mare ajutor in hipertensiune, anxietate, depresii mici si mijlocii, furii sau nemultumiri profunde, insomnii, printre multe altele."  Oamenii isi dau seama intuitiv, ca a face ceva pentru a-si calma sistemul nervos ii ajuta, spune el. Un studiu din 2004 bazat pe fonduri federale a dovedit faptul ca jumatate dintre americani practica o forma de relaxare, desi cei mai multi din aceasta categorie nu impartasesc acest lucru cu psihologii lor. "Noi privim sanatatea ca fiind o piramida triunghiulara" , spune Benson. "Prima fata este reprezentata de medicamente, cea de a 2-a de chirurgie. Trebuie sa existe si o a 3-a fata, iar noi am ajuns la concluzia ca aceea este grija de sine, care implica elemente asemenea relaxarii, nutritiei si exercitiului. "

         Investigatiile lui Benson in legatura cu efectul placebo, care este diferit de relaxare, l-a adus la concluzia ca acesta functioneaza prin accesarea urmelor din memorie care regleaza hormonii de stres – proces pe care el il numeste "insanatosire prin memorie".

"Sunt 3 componente ale efectului placebo", spune el. "Credinta si asteptarile pacientului, credinta si asteptarile fizioterapeutului si credintele si asteptarile care reies din relatia celor doi.

Cand cei doi sunt pe acelasi plan, ies la iveala capacitati de vindecare extraordinare. Daca te consideri in stadiul de vindecare, exista deseori posibilitatea ca tu sa fii deja vindecat. Ar putea fi acesta raspunsul la toate bolile? Desigur ca nu. Dar foarte multe medicamente isi fac probabil efectul, datorita efectului placebo."

       Interventiile psihologilor pot imbunatati vindecarea, dar oare pot ele prelungi vietile pacientilor foarte bolnavi? Acest lucru ramane foarte controversat in ciuda faptului ca studiile facute pe acest domeniu arata un efect pozitiv al psihologiei in medicina. Alastair J. Cunningham de la Institutul de Cancer din Ontario a descoperit faptul ca pacientii bolnavi de cancer care inca mai sperau la vindecare traiau mai mult decat cei care erau in acelasi stadiu al bolii dar care erau frustrati de stres si depresie. "Avem niste dovezi care ne arata faptul ca atunci cand omenii se implica mai mult in a se ajuta pe ei insisi, ei isi cresc de fapt rata de viata", spune Cunningham. "Dar nu exista nici o garantie ca aceste lucruri se intampla cu adevarat."

Poate fericirea sa ne ajute vindecarea?

    Daca stresul produce schimbari chimice daunatoare corpului in creier, poate fericirea produce schimbari benefice? Aceasta intrebare a fost scopul carierei lui Lee Berk, profesor asociat de promovare a sanatatii si educatiei la Universitatea Loma Linda din Los Angeles.

Determinat fiind de cercetarile sale de dinainte care sustineau ca rasul la comedii il ajutau sa evite boli care afectau sistemul imunitar, Berk a descoperit ca rasul, ca si exercitiul, muzica si meditatia, cresc nivelul de endorfina a corpului. Endorfina, care este de fapt morfina produsa de corpul uman, este o substanta care ne regleaza starea de zi cu zi si care reduce hormonii de stres.  "Face ca ritmul cardiac sa fie mai lent, scadea presiunea sangelui si reduce ritmul respirator astfel incat sa nu fii nevoit sa respiri cadentat", spune Berk. " Se instaleaza in celulele sistemului imunitar si produce schimbari benefice."

        Studiul lui Berk in legatura cu pacientii care au suferit primul lor atac de cord, arata faptul ca cei care se uita la o comedie jumatate de ora pe zi sunt in mod signifiant mai putin predispusi la un al 2-lea atac de cord in comparatie cu cei carora nu le-a fost recomandat tratamentul prin umor. El spune deasemenea ca si daca am impregna pilulele cu bucurie, din cauza efectelor pe care le-ar produce, tot ar trebui sa cerem aprobarea guvernului.